ROMÂNIA

Românii par tot mai puțin toleranți cu refugiații ucraineni. Explicațiile unui psiholog

Unii români par că s-au săturat de refugiații ucraineni care stau de luni de zile în România și de „pretențiile” pe care uneori le au. Ei nu se sfiesc să le ceară acestora „să plece acasă” dacă nu le convin condițiile de la noi, transmite Adevărul.

În urmă cu câteva zile, mai mulți refugiați ucraineni cazați în Mamaia au solicitat Primăriei Constanța să reintroducă liniile de transport în comun care au circulat pe perioada sezonului estival. Reintroducerea unei linii CT Bus ar însemna că vor beneficia în continuare de transport gratuit, în caz contrar, refugiații putându-se deplasa cu autobuzele care fac legătura între Constanța și Năvodari, iar prețul unui bilet este de 10 lei.

Această știre a stârnit un val de comentarii pe rețelele sociale, iar sute de constănțeni le-au cerut refugiaților să nu mai aibă atâtea pretenții sau, sau să plece acasă la ei dacă nu le convin condițiile de aici.

„Am ajuns să facem pe plac ucrainenilor? De ce atâtea demersuri în ai favoriza?”; „Mai au multe pretenții? Nu vor să eliberăm și orașul ca să le facem loc mai mult?”; „Primăria să facă bine să ia in considerare doleanțele constănțenilor, plătitori de taxe și impozite, nicidecum cele ale ucrainenilor. Cam multe pretenții ridică”; „Hai că prea multe ajutoare ați primit. Plecați de unde ați venit”, sunt câteva dintre aceste comentarii.

În cele din urmă, compania municipală de transport, CT Bus, a anunțat că va reintroduce, începând cu data de 19 noiembrie, linia 47 Mamaia pe traseul: Tabără Turist – Mamaia – Campus.

Cine sunt românii care-i detestă pe ucraineni

Psihologul Bogdan Papacostea explică faptul că cei pe care îi vedem vocali acum nu sunt aceiași români care îi așteptau cu mâncare pe refugiați și care și-au pus la dispoziție casele pentru ca aceștia să aibă unde să doarmă.

„Nu sunt aceiași români. Sunt alții. Emoția se consumă, dar nu s-a transformat în sentimentul de detestare, de ură. Aceștia sunt cei care în primăvară tăceau, n-au mișcat un deget atunci și acum sunt vocali. Ei exprimă o frustrare nu doar față de ucraineni, ci față de lume, în general. Față de oricine care primește ceva și ei nu”, spune psihologul.

El arată că ceilalți români, cei implicați în acte de caritate, sunt preocupați să ajute punctual, nu să stea în online pentru a comenta. „Ei fac lucruri concrete, dar nu se pun sub stindardul cauzei.”

De asemenea, Bogdan Papacostea atrage atenția că multe comentarii de genul „dar pe români cine-i ajută?” dovedesc un „naționalism tâmp”.

„Frustrarea care te face să ai atitudinea aceasta față de un străin este aceeași frustrare care te poate face să te îndrepți către anumite partide politice, partide ce au mesaje în zona asta, partide închise și cu o gândire îmbâcsită”, adaugă psihologul.

Bogdan Papacostea mai spune că se trece foarte ușor peste faptul că refugiații ucraineni sunt fundamental afectați de război, că stau pe unde apucă, într-o altă țară, că au casele distruse sau apropiați omorâți.

Cosmin Bârzan, președintele Centrului pentru Resurse Civice, crede că aceste tensiuni pot fi reduse prin generarea unor activități comune la care să participe refugiații cazați în zona Constanței și locuitori ai orașului. Aceste acțiuni ar fi în pregătire și se vor desfășura cât de curând.

Aproape 7.000 refugiați de război din Ucraina trăiesc în județul Constanța, iar un sfert dintre ei s-au stabilit temporar în reședința de județ. 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Timpul.md şi pe TELEGRAM!


1 comentariu

  1. Domnu’ Papacostea face teoria covrigului, unii vad marginea si altii doar gaura. Discutia cu ucrainienii e mai complicata. Ei se impart in mai multe categorii:
    1. Bogatii smecheri care doar au trecut in goana masinii prinntara indreptandu-se catre relatiile lor din centeul si vestul european. Pe astia nu ii vad reintorcandu-se in Ucraina prea curand, doar poate sa profite in continuare de legaturile interne pe care le aveau aici in masura in care se vor reface.
    2. Femei cu copii minori, care in Ucraina aveau un job bun si traiau la un nivel peste medie. Unele din acestea au inchiriat sau au cumparat deja proprietati in orasele mari din Romania. Unele dintre ele si-au gasit un job in masura in care profesia le-a facilitat adaptarea.
    3. Batrani pensionari si / sau saraci care locuiesc in caminele unor romani de suflet sau in locatiile puse la dispozitie de primarii. De notat ca statul deconteaza totusi partial cazarea si hrana acestora. Probabil ca in Constanta, in care pe timpul sezonului multi particulari mai imchiriaza camere sau apartamente la negru, ca sa ramana cu sumele incasate integral, in extrasezon nu prea sunt multumiti ca o mare parte din refugiati locuiesc in camere de hotel pentru care primaria deconteaza cheltuielile, in loc ca acestia sa poata acoperi oferta de cazare in extrasezon.

    Oricum nu cred ca sunt apostrofati sau li se spune sa plece acasa. Mai mult, nemultumirea pe litoral poate se datoreaza si afluentei mai reduse de turisti din anul curent datorita proximitatii razboiului, asta dupa doi ani foarte slabi turistic datorita pandemiei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *