Rusia ar fi trădat! Sistemele antiaeriene rusești nu au protejat deloc Venezuela în timpul operațiunii SUA de capturare a lui Maduro

Sistemele antiaeriene S-300 și Buk-M2 cumpărate de regimul de la Caracas nu au fost întreținute corespunzător și în unele cazuri nu erau operaționale, în momentul operațiunii americane din Venezuela. Moscova a contribuit la eșec, au afirmat oficialii și experții citați de New York Times, deoarece instructorii și tehnicienii ruși ar fi trebuit să se asigure că sistemul era pe deplin operațional.

Sistemele rusești de apărare antiaeriană din Venezuela nu erau conectate la radar, în momentul în care elicopterele americane au intervenit pentru a-l captura pe președintele Nicolás Maduro, lăsând spațiul aerian surprinzător de neprotejat înainte ca Pentagonul să lanseze atacul, au spus oficialii americani.

Sistemele S-300 și Buk-M2, fabricate în Rusia, erau la prima vedere un simbol puternic al legăturilor strânse dintre Venezuela și Rusia. Iar alianța părea să ofere Rusiei o poziție din ce în ce mai puternică în emisfera vestică.

Venezuela a anunțat că le va cumpăra de la Moscova în 2009, pe fondul tensiunilor cu Washingtonul. Președintele Venezuelei de la acea vreme, Hugo Chávez, a prezentat armele ca un mijloc de descurajare a agresiunii americane.

Însă Venezuela nu a fost în măsură să întrețină și să opereze sistemele, lăsând spațiul său aerian vulnerabil atunci când Pentagonul a lansat Operațiunea Absolute Resolve pentru a-l captura pe Maduro, au declarat patru foși și actuali oficiali americani.

În ciuda semnalelor, Venezuela nu era pregătită pentru o intervenție militară

O analiză realizată de The New York Times pe baza fotografiilor, videoclipurilor și imaginilor din satelit a arătat că unele componente ale sistemului de apărare antiaeriană erau încă în depozit, nefiind operaționale, la momentul atacului.

În ansamblu, dovezile sugerează că, în ciuda avertismentelor repetate de-a lungul mai multor luni, Venezuela nu era pregătită pentru invazia americană.

Pe scurt, scrie New York Times, incompetența armatei venezuelene pare să fi jucat un rol important în succesul SUA.

„După ani de corupție, logistică deficitară și sancțiuni, toate aceste lucruri au degradat cu siguranță nivelul de pregătire al sistemelor de apărare antiaeriană ale Venezuelei”, a declarat Richard de la Torre, fost șef al stației CIA în Venezuela, care conduce acum Tower Strategy, o firmă de lobby cu sediul în Washington.

Rusia a jucat un rol în eșecul sistemelor antiaeriene. Posibil voit

Rusia a contribuit la eșec, au afirmat oficialii și experții, deoarece instructorii și tehnicienii ruși ar fi trebuit să se asigure că sistemul era pe deplin operațional și să contribuie la menținerea acestuia în stare de funcționare.

Dar Moscova era probabil preocupată de propriul război – cel din Ucraina – așa că este posibil să fi avut o capacitate limitată de a susține sistemele din Venezuela.

Mai există o speculație. Doi foști oficiali americani au sugerat pentru New York Times că Rusia ar fi putut de fapt permite discret ca echipamentul militar vândut Venezuelei să se deterioreze, pentru a evita un conflict mai mare cu Washingtonul.

Dacă armata venezueleană ar fi doborât un avion american, au spus acești oficiali, repercusiunile asupra Rusiei ar fi putut fi semnificative.

Problemele Venezuelei cu echipamentul cumpărat

Când Chávez a cumpărat sistemele de apărare aeriană de la Rusia, acestea făceau parte dintr-o serie de cheltuieli în valoare de miliarde de dolari care ar fi trebuit să remodeleze armata Venezuelei, completând arsenalul acesteia cu avioane de vânătoare Su-30, tancuri T-72 și mii de sisteme de rachete sol-aer lansate de pe umăr, cunoscute sub numele de Manpads.

Până atunci, Venezuela se bazase în mare măsură pe echipament militar american, dar pe măsură ce ostilitățile au crescut, Washingtonul a interzis vânzarea de arme către țara sud-americană în 2006.

„Cu aceste rachete, va fi foarte dificil pentru avioanele străine să vină și să ne bombardeze”, a declarat Chávez în 2009.

Însă Venezuela a avut dificultăți în întreținerea echipamentelor rusești, rămânând adesea fără piese de schimb și fără cunoștințele tehnice necesare pentru întreținerea sau operarea echipamentelor militare, au declarat patru foști și actuali oficiali americani, sub acoperirea anonimatului.

Administrația Trump a folosit momentul pentru a ironiza această deficiență.

„Se pare că acele sisteme rusești de apărare antiaeriană nu au funcționat prea bine, nu-i așa?”, a declarat secretarul american al apărării, Pete Hegseth, la doar câteva zile după atac.

Componente ale sistemului antiaerian, încă în depozite

O evaluare a fotografiilor și clipurilor postate pe rețelele sociale, împreună cu imagini din satelit, arată că armata SUA a vizat în principal locațiile în care Venezuela a desfășurat sau depozitat sisteme de apărare antiaeriană Buk.

Într-o locație, unitățile de depozitare care conțineau componente ale sistemului de rachete Buk au fost distruse de avioanele americane înainte de a fi desfășurate, ceea ce indică faptul că armata venezueleană nu era pregătită pentru invazia care a avut loc.

În La Guaira, un oraș de coastă situat în apropierea Caracasului, mai multe clipuri postate online au arătat o explozie de proporții la depozitele din port.

Câteva zile mai târziu, guvernatorul local, José Alejandro Terán, a postat pe pagina sa de Facebook un clip în care vizita depozitele avariate. El a declarat că acestea erau folosite pentru depozitarea medicamentelor destinate pacienților cu afecțiuni renale.

Imaginile arătau, de asemenea, rămășițele arse ale unui lansator de rachete Buk, împreună cu ceea ce păreau a fi rachete sau resturi de rachete împrăștiate între două depozite.

La doar câțiva kilometri distanță, în Catia La Mar, au fost auzite explozii puternice în noaptea atacului.

Terán a vizitat ulterior locul și a postat clipuri din zonă, la fel ca alți utilizatori de social media. Imaginile arătau depozite bombardate ce conțineau mai multe componente ale unui sistem Buk, inclusiv lansatoare și un vehicul de comandă, sugerând că vehiculele de apărare aeriană erau depozitate, în loc să fie operaționale.

Manpads-urile Venezuelei nu au reușit nici ele să apere spațiul aerian al țării împotriva avioanelor americane.

În octombrie, Maduro s-a lăudat cu arsenalul Venezuelei de Manpads SA-24, susținând că acestea au fost amplasate în poziții cheie pentru a apăra țara, pregătite pentru un atac american. Achiziția sistemelor Manpads rusești în 2017 i-a îngrijorat pe oficialii americani, având în vedere capacitatea acestora de a doborî avioane.

În realitatea, armele au avut puțină valoare în focul luptei. Mai multe clipuri au surprins momentul în care forțele venezuelene trag o dată, folosind un Manpad SA-24, numai pentru ca lansatorul să devine instantaneu ținta avioanelor americane.

Doi oficiali americani familiarizați cu operațiunea au sugerat că răspunsul puternic al armatei americane ar fi putut descuraja alte trupe venezuelene să tragă cu Manpads.

O lovitură pentru Rusia

Înlăturarea lui Maduro și noul parteneriat, deși dificil, al guvernului venezuelean cu Statele Unite reprezintă o lovitură pentru influența Rusiei în regiune.

În ultimii 15 ani, Moscova și-a reconstruit treptat prezența în America Latină după prăbușirea Uniunii Sovietice, crescând vânzările de arme către regiune și forjând noi alianțe, în special cu Venezuela.

Dar este posibil ca această alianță să nu fi fost atât de solidă pe cât o prezentau Rusia și Venezuela.

Moscova a semnalat Washingtonului că le va acorda americanilor o influență neîngrădită în Venezuela în schimbul unei libertăți de acțiune în Ucraina, potrivit Fionei Hill, o specialistă care s-a ocupat de afacerile rusești și europene în cadrul Consiliului Național de Securitate în timpul primei administrații Trump.

La o conferință de presă din noiembrie, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a fost întrebat dacă Moscova va trimite mai multe arme în Venezuela pentru a-i consolida apărarea, așa cum a făcut în cazul vecinei Belarus, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei.

Lavrov a clarificat însă că Venezuela, atât de îndepărtată de teritoriul rus, nu era atât de importantă pentru Rusia. „Ar fi incorect să comparăm parteneriatul nostru cu Venezuela cu uniunea noastră cu Republica Belarus”, a afirmat el.

Rusia și Venezuela au semnat un acord de parteneriat strategic în luna mai, când Maduro a vizitat Moscova, pentru a extinde relațiile, inclusiv cooperarea în domeniul apărării. Însă acest acord nu a angajat niciuna dintre țări la apărare colectivă.

„Cred că, în urma acestei crize, prestigiul Rusiei va fi destul de afectat”, a declarat pentru New York Times Brian Naranjo, care a fost adjunctul șefului misiunii la Ambasada SUA în Caracas între 2014 și 2018.

„Nu au fost prezenți când Venezuela avea nevoie de ei”, a spus el. „S-au dovedit a fi un tigru de hârtie”, a adăugat acesta.