Rusia și China au reluat comerțul prin barter, o revenire la practicile economice din anii ’90, ca răspuns la dificultățile financiare generate de sancțiunile occidentale. Băncile chineze refuză transferurile din Rusia, iar firmele de acolo sunt nevoite să accepte plăți sub formă de produse, nu bani. În practică, grâul rus se transformă în automobile, electrocasnice și materiale de construcții chinezești.
O anchetă recentă a documentat mai multe astfel de tranzacții, arătând diferențe de miliarde între datele vamale și cele bancare. Aceasta confirmă că Moscova nu mai poate utiliza sistemul bancar internațional pentru plăți și este obligată să recurgă la schimburi directe. Comerțul prin troc devine astfel soluția de urgență a Rusiei pentru a menține exporturile și a susține companiile interne.
Specialiștii atrag atenția că aceste tranzacții nu sunt doar o metodă de ocolire a sancțiunilor, ci și o dovadă clară a stresului economic extrem prin care trece Rusia. În timp ce grâul pleacă spre China, Beijingul trimite bunuri de consum și vehicule, echilibrând balanța fără circulație monetară.
Fenomenul ridică semne de întrebare privind stabilitatea pe termen lung a economiei ruse și capacitatea guvernului de a susține producția internă. În plus, barterul complică statisticile oficiale și evidențiază discrepanțele între datele reale și cele raportate.
Analistii consideră că, deși tranzacțiile prin barter permit evitarea blocajelor financiare, ele subliniază o vulnerabilitate structurală majoră. În absența unei soluții financiare viabile, Rusia riscă să rămână dependentă de acest tip de comerț, cu efecte directe asupra producătorilor, consumatorilor și stabilității economice regionale.
