Era o zi senină, tocmai bună de ieșit la o plimbare. Când am deschis ușa casei, soarele era fericit și îmi făcea cu ochiul, semn că iarna trece. Era vreo zece dimineața, când m-am pornit spre secția de votare. „Așa o zi nu are cum să se termine prost. De aia, sunt cetățean corect și merg să-mi fac datoria”, mă gândeam pe drum, ca să-mi alung plictisul. Pe neprins de veste, mi-a ieșit în cale un fost coleg de clasă, care mi-a spus că se grăbește să-și strice votul, ca să nu voteze „bandiții” din numele lui. „Nimeni nu merită încrederea mea!”, a exclamat el categoric și a dispărut.

După plecarea colegului, soarele s-a posomorât și cerul s-a umplut de nori. Eram în s. Mereni, r-nul Anenii Noi și am intrat după o apă în magazinul din apropiere. Printre altele, am întrebat și vânzătoarea dacă are de gând să meargă la vot. Ea a zâmbit nițel înfumurată și m-a luat în răspăr: „Pe cine să votez? Pe Șor? Pe Plahotniuc? Și așa se vinde toată lumea pentru două pahare de „crepleak”! Doar bețivii îi votează, crede-mă pe mine! Tu doar știi, draga mea, că la noi toată Moldova e plină de bețivi!”. N-am fost de acord cu ea, dar nu mă asculta. O ținea pe a ei.
Mi-am pus apa în rucsac și am ieșit. Cu cât mai mult mă apropiam de centrul satului, vedeam tot mai mulți oameni, care se îndreptau spre secția de votare sau veneau de acolo.

„Ar trebui să ne unim cu toții”

Pe la jumătate de drum, un domn s-a apropiat de mine și a intrat în vorbă. „Dragă fetiță, a zis el, pentru că ești tinerică, îndemnul meu este să pleci la secție și să votezi. Și așa am rămas puțini oameni prin sate și orașe. Dacă și tineretul își va întoarce spatele, cine știe ce se va întâmpla în continuare cu noi. Așa că, alături unul de celălalt, mână de mână, ar trebui să ne unim cu toții și să votăm”. M-am interesat pe cine mă sfătuiește să votez și el mi-a spus că și-a dat votul pentru Blocul Electoral ACUM, dar că alegerea îmi aparține. „Cel mai important e să votezi”, a insistat.

I-am mulțumit de gânduri bune și, dorindu-i o zi frumoasă, mi-am continuat drumul. Pe lângă mine trecea o femeie slăbuță, într-o geacă gri. „La vot?”, m-a privit printre gene. „La vot”, i-am ținut isonul. „Cu cine votăm?”, mi se băga în suflet. „Nu știu”, am vrut s-o provoc. „Eu am votat deja pentru un viitor mai bun și cred că Partidul Socialist poate să ne ofere acest viitor, la câte lucruri bune a făcut pentru noi”, a vociferat entuziasmată. „Ce a făcut PSRM pentru noi?”, am căscat ochii. „Ce, nu știi?”, mi-a reproșat iritată, apoi brusc a zâmbit pierdută și, grăbind pasul, m-a anunțat că o așteaptă nu știu unde soțul și nu are timp să răspundă la asemenea întrebări.

Bodyguarzii democrați

În fața Liceului Teoretic „Emil Nicula” din Mereni, unde era deschisă secția de votare, am văzut o mulțime de mașini parcate, dar și mai mulți oameni de tot felul. Trei dintre ei erau îmbrăcați în albastru și aveau imprimate pe piept și pe spate simbolurile Partidului Democrat. Stăteau la poarta liceului și, spunându-mi politicos „bună ziua”, mi-au permis să intru în ograda instituției. Erau bine făcuți și am avut impresia că sunt niște bodyguarzi, veniți să păzească pe cineva. Însă ei nu se lăsau duși de la poartă și îndemnau majoritatea alegătorilor să-și dea votul pentru PDM. Am întrebat de unul și de altul dacă și alte partide și-au trimis soli pentru a face agitație electorală în ziua scrutinului, dar nimeni nu știa ce să-mi răspundă. Numai un bărbat, care a refuzat să se prezinte, mi-a spus hotărât: „Pentru că Maia Sandu nu se vinde”. Puțin mai târziu, s-a dat cu părerea și o femeie cu coc, vopsită ca la nuntă. „Partidul Democrat oricum este cel mai influent și are cei mai devotați oameni. Iată de ce acum stau aici”, mi-a lămurit ea.

„Maia Sandu este președinta mea, dar va câștiga PD”

În școală era și mai multă lume. Pentru a primi buletinele de vot, trebuia să stai la coadă vreo 15 minute, însă oamenii păreau a fi ca niciodată de răbdători și bine intenționați. „Chiar dacă e dimineața încă, deja vreo patru sute de oameni au votat. Lumea este destul de receptivă”, a spus Nina Jalbă, responsabilă de secția de votare.
La ieșire, am luat capăt de vorbă cu Irina Neamțu, în vârstă de 24 de ani, care nu se știe de ce mă privea cu un fel de teamă și neîncredere. După ce m-a examinat din cap până în picioare mai mult timp, a afirmat că nu a votat Partidul Democrat, dar crede că anume această formațiune va câștiga. „Ei sunt cei mai influenți, cred că vor câștiga, pentru că au o putere oarecare în stat”, a menționat Irina. Auzind discuția noastră, un tânăr stătea la o parte și dădea afirmativ din cap. „Bineînțeles că ei vor fi majoritari în Parlament, din păcate”, a intervenit el, prezentându-se Gheorghe Crăciun. „Dar să știi că Maia Sandu este președinta mea!”, a exclamat el apoi, cu un zâmbet senin pe față.
Sfatul bătrânilor

Nu departe de liceu, pe un șir de bănci de la intrarea într-un parc, mai mulți dintre bătrânii satului puneau țara la cale. Intuind că se discută despre alegeri, m-am aciuat și eu pe un trunchi de copac din apropiere, ca să trag mai ușor cu urechea.
„E o minciună, domnule, toate astea până la urmă sunt minciuni. Niciunul nu merită încrederea noastră. Unul promite că vom reveni la prețurile din Uniunea Sovietică, alții ne promit viitor european, alții în genere vor să includă în lege pedeapsa cu moartea… Astea sunt prostii! Am impresia că ei scriu în programele lor tot ce visează noaptea”, perora un bărbat cu o barbă albă ca o iarnă plină. „Ehhh…, a profitat altul de tăcerea ce s-a lăsat pentru o clipă. Noi suntem bătrâni și vom rămâne aici, dar tinerii noștri, după aceste alegeri, cred că vor pleca și mai mulți peste hotare, cât mai departe de această țară.” „Halal de așa politicieni, dacă lumea nu mai crede în niciunul”, a intervenit al treilea.

Petea

În preajma noastră s-a oprit un taxi și, nedorind să stric sfatul bătrânilor, m-am apropiat de șofer. „Ați adus mulți oameni la votare?”, l-am ispitit curioasă. „Păi, nu chiar mulți am adus, a confirmat el. Astăzi nu prea este de lucru. E prea frumos afară ca să te plimbi cu mașina. Nu vezi câtă lume e pe stradă?”. Taximetristul a recunoscut că nu a votat, căci nu se prea pricepe în partide, în schimb, s-a lăudat că are cine să-l îndrume. „Sigur că voi ieși la vot, că sunt cetățean responsabil. Nu știu dacă am încredere în cineva, dar soția mea este politolog. Am s-o întreb pe ea cu cine să votez și seara-mi voi face datoria”, a punctat el.

La vreo zece pași de noi, un bărbat între două vârste, care nu se cunoaște cât de treaz era, s-a apucat să strige din senin: „La voooot! Toți la voooooot! Nu lăsați să ne fure țara! Votul tău contează! Toți la voooooot!”. M-a umflat râsul și i-am făcut din mână. Bucuros că măcar cineva îl ia în seamă, s-a repezit spre mine. L-am întrebat de ce strigă în asemenea hal și drept răspuns a început să-mi țină o lecție despre importanța tuturor scrutinelor pentru viitorul fiecăruia dintre noi. „Dacă vom sta în casă, nu se va rezolva nimic. Până acum am fost furați până în măduva oaselor, iar acum a venit timpul să demonstrăm că adevărata putere este în mâinile noastre, a cetățenilor. De aceea chem toată lumea la voooooooot! Pentru viitorul Moldovei, la vooooooot!”, a revenit la vechea sa stare strigătorul, care mi s-a prezentat Petea.
Atâta agitație în ziua alegerilor n-am văzut niciodată. Pe 24 februarie 2019, în multe localități ale R. Moldova, acest exercițiu s-a transformat în circ.

Satul Mereni din raionul Anenii Noi a făcut parte din circumscripția electorală nr. 34, în care a PDM a acumulat 33,81% din sufragii, PSRM – 28,74%, ACUM – 23,04%, Partidul „Șor” – 6,09%. Pe aceeași circumscripție uninominală, a câștigat actualul ministru de Interne, Alexandru Jizdan (PDM), cu 41,42%, acesta fiind urmat de economistul Alexandr Mațarin (PSRM), cu 27,27%, și judecătorul Gheorghe Balan (ACUM), cu 20,98%. Ceilalți doi candidați, omul de afaceri Alexei Gorodinski (Șor) și primarul de Anenii Noi, Veaceslav Bondari (PCRM) au obținut scoruri modeste.