Mii de moldoveni sunt lăsați fără buletine la frontieră: Actele de identitate românești, anulate din cauza domiciliilor fictive

Mii de moldoveni sunt lăsați fără buletine la frontieră, actele de identitate românești fiind anulate din cauza domiciliilor fictive. Astfel, doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, ajungându-se la un total de 143.831 astfel de situații până la jumătatea lui noiembrie. Când un domiciliu este anulat, sistemul informatic generează și o alertă de tip administrative, iar polițiștii de frontieră sunt obligați să rețină actul de identitate.

În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost astfel reținute la frontieră, fie pentru că figura o alertă, fie pentru că documentele erau raportate ca pierdute sau furate.

Fenomenul domiciliilor fictive, un subiect ignorat ani la rând de autoritățile române, revine în prim-plan odată cu semnalele venite din Republica Moldova. Presa a relatat că din ce în ce mai mulți cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie – română și moldovenească – au rămas fără cartea de identitate românească, după ce polițiștii de frontieră le-au reținut documentele pe motiv că adresele înscrise în acestea erau fictive. Mai mult, autoritățile române ar fi introdus alerte oficiale pe aceste acte, la nivelul sistemelor informatice naționale și europene.

Ministerul Afacerilor Interne de la București confirmă indirect amploarea fenomenului, explicând însă că situația este rezultatul unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. De-a lungul anilor, mii de cetățeni – atât români, cât și străini deținători ai cetățeniei române – și-au putut stabili domiciliul la aceeași adresă, uneori în mod evident formal, fără a locui vreodată acolo. În lipsa unor instrumente legale pentru a limita acest lucru, funcționarii de evidența persoanelor au fost obligați să accepte declarațiile pe propria răspundere ale solicitanților.

Dreptul la domiciliu, un principiu constituțional care a permis abuzuri

MAI-ul român subliniază că, potrivit Constituției și Codului civil, dreptul cetățeanului de a-și stabili liber domiciliul este garantat. Legislația stabilește că o persoană își poate fixa domiciliul acolo unde declară că are locuința principală. În lipsa unor suspiciuni întemeiate sau a unor instrumente dedicate de control, autoritățile nu puteau refuza cererea, nici nu aveau competența de a efectua investigații pentru a verifica dacă persoana locuiește efectiv la adresa declarată. „Documentele se bucură de prezumția de autenticitate și de buna-credință a solicitantului. Instituțiile nu pot realiza verificări investigative asupra realității datelor declarate”, a transmis MAI.

Această lacună legislativă a dus, în timp, la apariția unor situații absurde. În unele cazuri, la aceeași adresă au fost înregistrate zeci sau chiar sute de persoane – multe dintre ele aflate peste hotare. Fenomenul a fost deosebit de pronunțat în zonele de frontieră, în special în județele Suceava și Botoșani, indicate recent și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea legislativă care a declanșat „curățenia” în bazele de date

Abia în iunie 2023 a intrat în vigoare o modificare legislativă care limitează la maximum 10 numărul de persoane care pot avea domiciliul la aceeași adresă – cu excepția familiei extinse. De atunci, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările și, atunci când constată nereguli, dispun încetarea valabilității domiciliului.

Procedura este amplă: poliția realizează verificări în teren, persoanele sunt invitate la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor pentru clarificări, iar în cazul în care se confirmă că nu locuiesc la adresa declarată, datele sunt anulate în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Doar în 2025 au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, ajungându-se la un total de 143.831 de astfel de situații până la jumătatea lunii noiembrie.

Alertă în SIS și buletine reținute la frontieră

Când un domiciliu este anulat, sistemul informatic generează și o alertă de tip administrativ în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). În aceste condiții, polițiștii de frontieră care efectuează controlul sistematic la intrarea și ieșirea din țară sunt obligați să rețină actul de identitate și să îl trimită autorităților competente.

În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost astfel reținute la frontieră, fie pentru că figura o alertă, fie pentru că documentele erau raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră.

Anchete penale și percheziții în Suceava și Botoșani

MAI confirmă faptul că fenomenul domiciliilor fictive este strâns legat de activități infracționale. În ultimii doi ani, polițiștii de frontieră și procurorii au desfășurat aproape 300 de percheziții, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari din instituții publice locale, facilitau obținerea de acte de identitate românești pentru cetățeni străini. Anchetele au dus la ridicarea a peste 8.700 de documente neconforme, multe obținute prin certificate de cetățenie falsificate sau pe baza unor domicilii fictive.

Pentru România, acest proces de verificare și anulare a domiciliilor false reprezintă cea mai amplă operațiune administrativă de curățare a bazelor de date din ultimul deceniu. Pentru mii de cetățeni, inclusiv moldoveni cu dublă cetățenie, efectele sunt imediate și vizibile: acte anulate, buletine reținute la frontieră, imposibilitatea de a utiliza documentul pentru liberă circulație sau pentru obținerea altor servicii.

Fenomenul ridică însă și o întrebare de fond, rămasă deocamdată fără un răspuns clar: câte dintre aceste acte au fost obținute din neglijență, câte din comoditate și câte ca parte a unor rețele criminale? Iar, în contrapondere, câți cetățeni obișnuiți vor fi afectați de această operațiune masivă, fără a fi avut vreo intenție frauduloasă?

În tot acest context, Ministerul Afacerilor Interne transmite că verificările vor continua, iar procesul de corectare a bazelor de date este esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care și-au stabilit corect domiciliul, nu ar trebui să existe niciun risc. Pentru ceilalți, însă, alerta rămâne aprinsă.