Am avut intenţia să smiorcăiesc această scrisoare imediat după decernarea premiilor pentru literatură ale US din R. Moldova, dar tot nu găseam nicidecum modalitatea: s-o fac aşa ca să nu aibă cineva să se smiorcăiască după smiorcăiala mea.
Azi m-am decis. Sfătuit de prietenii bălţeni care mi-au citit Donjuan în derivă, al doilea roman al meu nominalizat de juriul US pentru premiu la secţiunea proză. În seara ceea când m-a sunat un prieten din barul US („Măi Gheorghe, felicitări! Ai luat cele mai multe voturi la proză…”), era să leşin. De bucurie, fireşte. Dar n-am apucat să dau ochii peste cap, că amicul adăugă tragic: „Dar nu te bucura degeaba… Că s-a mai votat după asta şi învingătoare a ieşit Mihaela Perciun. S-a intervenit pentru Băltoaca ei…”. Acum era normal să leşin pe bune, dar m-am îmbăţoşat. Am rezistat stoic. Mi-am luat maşina de-o seamă cu bunică-mea, Dumnezeu s-o ierte, şi am plecat la căsuţa de vacanţă. Şi am murit trei zile într-o ţuică de prune. Ţuică tare ce m-a liricizat abundent în geana plânsă a celor trei seri, de-am zămislit şi câteva poeme. În care mi-am smiorcăit ghinionul – de a-l avea iarăşi în juriu pe un felcer, fosilă ca şi mine, care n-a publicat în viaţa lui o recenzucă de trei parale, dar care se smiorcăie cu talent în biroul preşedintelui US şi în Consiliul ei, de-i invitat să aprecieze zestrea literară a guberniei noastre R. Moldova. Bravos!
S-a zvonit reuşit că s-a votat „reuşit” şi la compartimentul Poezie, încât nici inegalabilul volum de sonete al lui Vasile Romanciuc nu s-a învrednicit de lauri… Te invit, dragă Vasile, să mori frumos şi tu în ţuica mea, sub nucul de la căsuţa-mi. Că se liricizează bine acolo.
Şi pentru că, între timp, am făcut rost de volumul Băltoaca, citindu-l lucid, fără smiorcăieli, îi implor pe exegeţii serioşi şi oneşti (nu-s chiar mulţi în republicuţă, dar îi avem) să-mi citească romanul (facă şi Domniile lor un gest caritabil!), dar numaidecât şi cartea învingătoarei, concurenta-mi nr. 1, ca să-mi spună apoi şi mie: merită să mai scrii cărţi în vremurile noastre? Şi încă să le mai depui pe masa onoratului juriu al US din R. Moldova?
Al dumneavoastră ghinionist smiorcăit, Gheorghe Calamanciuc
