Un nou studiu sociologic realizat de ATES Research Group, la inițiativa cercetătorului socio-economic independent Iulian Gramațki, readuce în atenția publică una dintre cele mai sensibile teme din Republica Moldova: Unirea cu România. Datele, prezentate în cadrul unei conferințe de presă, conturează o creștere a opțiunii unioniste.
44% vs 39%: un echilibru fragil în Republica Moldova
Rezultatele arată un ușor avantaj pentru susținătorii unirii. Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum, 44% dintre cetățeni ar vota pentru, în timp ce 39,2% s-ar pronunța împotrivă.
Diferența este însă mică și se încadrează în marja de eroare de ±3%, ceea ce confirmă o realitate clară: Republica Moldova rămâne profund împărțită. În același timp, 9,4% spun că nu ar participa la vot, iar 6,7% sunt încă indeciși, un segment care poate înclina balanța.
Diaspora schimbă ecuația: peste 60% susțin unirea
În afara Republicii Moldova, opțiunea unionistă este mult mai puternică. 60,8% dintre respondenți ar vota pentru unire, comparativ cu doar 24,3% împotrivă.
Diferența este semnificativă și sugerează o perspectivă diferită a basarabenilor din diaspora, chiar dacă rezultatele trebuie privite cu prudență: eșantionul este mai mic (N=235), marja de eroare mai mare (±6,4%).
Referendumul, prima opțiune: cetățenii vor să decidă direct
Dincolo de „pentru” sau „contra”, sondajul arată clar cum ar vrea cetățenii să fie luată o astfel de decizie. În Republica Moldova:
- 43,7% susțin organizarea unui referendum
- 22% preferă o formulă mixtă (referendum + Parlament)
- 19,2% nu susțin niciuna dintre variante
- 9,6% optează pentru decizie parlamentară
În diaspora:
- 36,5% susțin referendumul
- 34,3% preferă soluția mixtă
- 16,2% ar accepta decizia Parlamentului
Mesajul este clar: legitimitatea procesului contează, iar consultarea directă a populației rămâne opțiunea dominantă.
Unirea, văzută pragmatic: bani, locuri de muncă, economie
Respondenții nu privesc unirea doar prin prisma identității, ci mai ales a beneficiilor concrete.
În Republica Moldova, principalele avantaje percepute sunt:
- pensii și salarii mai mari (40,5%)
- acces la piața muncii din România și UE (38,9%)
- eliminarea frontierei de pe Prut (38,2%)
- dezvoltarea economică (34,3%)
În diaspora, aceste beneficii sunt și mai evidente:
- dezvoltarea economică (51,9%)
- acces la locuri de muncă (49,9%)
- dispariția graniței (48,6%)
Cum a fost realizat sondajul
Studiul a fost realizat în perioada 12-23 martie 2026 pe un eșantion de 1078 persoane din Republica Moldova.
- 82% dintre interviuri au fost telefonice
- 16% față în față
- 2% online
- marja de eroare: ±3%
Eșantionul acoperă 320 de localități, iar chestionarele au fost aplicate în română (85,8%) și rusă (14,2%), cu implicarea a 48 de operatori.
În diaspora, cercetarea (14-23 martie) a inclus 235 respondenți:
- 67% interviuri telefonice
- 31% online
- marja de eroare: ±6,4%
- acoperire: 106 localități din 12 țări
Concluzie: o opțiune în creștere
Sondajul arată că Unirea cu România nu mai este o temă marginală în Republica Moldova. Există un sprijin real, în creștere, mai ales în diaspora. Totuși, societatea rămâne divizată, iar nivelul de indecizie și scepticism indică faptul că o astfel de decizie nu poate fi impusă, ci doar validată printr-un proces larg și legitim.
În acest moment, întrebarea nu mai este dacă se discută despre unire, ci cât de aproape este societatea de a lua o decizie.
Cert este că cifrele sunt îmbucurătoare pentru tabăra unionistă. Simplul fapt că numărul celor care susțin Unirea îl depășește pe cel al opozanților nu mai poate fi ignorat. Este un semnal care ar trebui să dea de gândit deopotrivă societății civile, guvernării și partidelor politice.
