Social

Sistemul de pensii – pe margine de prăpastie

Îmbătrânirea populaţiei, creşterea şomajului, migraţia peste hotare a persoanelor apte de muncă precum şi practica „salariului în plic” sunt câţiva dintre factorii care pun în pericol actualul sistem de pensionare. Concluzia aparţine experţilor în domeniul politicilor sociale şi a fost demonstrată într-un studiu realizat cu suportul Fundaţiei „Friedrich Ebert”. În contextul crizei demografice şi a accentuării procesului de îmbătrânire a populaţiei, autorii studiului pun sub semnul întrebării durabilitatea sistemului public de pensii şi consideră că, pentru a evita o criză în mod natural, este necesară găsirea urgentă a unor fonduri alternative care să garanteze venituri suplimentare la pensia de stat.

De ce persoanele care au muncit toată viaţa, contribuind cu regularitate la Fondul Social, primesc o pensie mizeră, care nu acoperă nici măcar coşul minim de consum? Experţii susţin că aceasta e din cauza incapacităţii fondurilor sociale de a majora coeficientul de pensie sau de indexare, din cauza creşterii anuale a numărului de pensionari şi a reducerii numărului angajaţilor care contribuie la Fondul Social.

Cum arată sistemul actual de pensii

Sistemul de pensii din R. Moldova – pay-as-you-go (PAYG) – este bazat pe solidaritatea dintre generaţii. În contextul în care numărul de pensionari creşte, iar cel al persoanelor angajate scade, sistemul se confruntă cu probleme în asigurarea populaţiei cu pensii decente. Ultimele reforme ale sistemului de pensii, care prevăd eliminarea privilegiilor pentru anumite categorii de pensionari, nu contribuie substanţial la îmbunătăţirea situaţiei per ansamblu, consideră autorii studiului „Spre un sistem sustenabil de pensii în R. Moldova”. Indexarea anuală a pensiilor nu corespunde realităţilor economice şi nu acoperă cheltuielile minime necesare. Astfel, sistemul actual de pensii funcţionează purtând cu sine o serie întreagă de probleme din trecut, iar creşterea sustenabilităţii lui poate fi realizată prin adăugarea pensiilor private la sistemul public de pensii, consideră autorii studiului.

Factorii de risc ai sistemului actual de pensii

Potrivit statisticilor, în ultimii 50 de ani cota-parte a populaţiei pensionare a crescut de două ori, în timp ce numărul copiilor sub 14 ani s-a înjumătăţit. Reducerea numărului de persoane nou-intrate în câmpul muncii pune în pericol durabilitatea sistemului public de pensii după modelul existent astăzi. În anii următori se aşteaptă o creştere treptată a numărului populaţiei cu vârsta de pensionare. Creşterea va constitui 2-2,5% anual, iar către anul 2020 numărul populaţiei aflate la vârsta de pensionare se va majora cu 25 la sută în comparaţie cu anul 2010.

Migraţia masivă peste hotare şi şomajul influenţează negativ asupra sistemului de pensii. În anii 2005-2010, numărul populaţiei angajate în câmpul muncii s-a micşorat cu 11%, cel mai afectaţi fiind tinerii de până la 24 de ani.

Un alt fenomen care destabilizează sistemul de pensii este economia informală, care în ultimii zece ani variază între 30% şi 38%. Acest fenomen se caracterizează prin eschivarea angajatorului de a încheia contracte de muncă, neînregistrarea persoanelor angajate drept contribuabili la fondurile sociale, evaziunea fiscală, nedeclararea şi declararea incompletă a veniturilor sau contabilitatea dublă. Activitatea informală constituie una dintre caracteristicile esenţiale ale sectorului privat şi, practic, nu se regăseşte în sectoarele publice.

Deşi reforma din 1998 a stabilit o nouă dimensiune de calculare a pensiilor, schimbări esenţiale spre consolidarea unei securităţi sociale pentru persoanele pensionate nu s-au înregistrat. Din contra, s-au creat o serie de inechităţi sociale, în mare parte cauzate de interesul politic de a privilegia anumite grupuri sociale cu sporuri salariale şi de pensii. Acest fenomen a determinat existenţa unor pensii foarte mici pentru cei mulţi şi foarte mari pentru privilegiaţi. Prin urmare, se poate spune că pensiile celor pensionaţi la limita de vârstă puteau fi mai mari, dacă nu s-ar fi acordat pensii privilegiate.

Reforma sistemului de pensii

Reformarea sistemului de pensii vizează următoarele măsuri:
Creşterea mărimii vârstei de pensionare şi a perioadei minime de contribuţii în rândul funcţionarilor, judecătorilor, procurorilor şi eliminarea inechităţilor dintre aceste categorii social-profesionale şi cei care muncesc în sistemul privat.
Crearea unei noi formule de calcul a pensiei, bazată pe principiul „la contribuţii egale – pensii egale”.

Experienţa internaţională arată că sistemul de pensii private oferă mai multe avantaje în comparaţie cu cel public. Beneficiarii Pilonului II de pensii nu au obligaţii financiare şi toţi dispun de venituri mai mari, care se adaugă la pensia de stat sau la garanţia minimă de stat. Pilonul II presupune un transfer lunar al unei părţi din contribuţia la asigurările sociale către un fond de pensii private.

Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) sunt create cu scopul de a le asigura viitorilor pensionari venituri mai mari la pensie, astfel încât, la momentul retragerii din câmpul muncii, ei să primească atât pensia de stat, cât şi cea facultativă. Ele sunt constituite din contribuţiile individuale ale participanţilor, care sunt reţinute lunar de către angajator ori de către participant, odată cu contribuţiile de asigurări sociale obligatorii.
În R. Moldova, deşi există două fonduri de pensii facultative, acestea nu sunt solicitate. Ele se bucură de puţină credibilitate din partea populaţiei din cauză că: a) avem un nivel redus al veniturilor pe cap de locuitor; b) sectorul de asigurări nu se bucură de credibilitate din partea populaţiei; c) nu se respectă legislaţia; d) există o frică de posibile escrocherii financiare; d) este subestimată relevanţa asigurărilor. 

Migraţia – un factor destabilizator

Olga Poalelungi ,
expert în domeniul politicilor migraţionale şi demografice

Migraţia peste hotare reduce din veniturile asigurărilor sociale. Totodată, deoarece atâta timp cât se află peste hotare migranţii nu cotizează în fondul de pensii, când vor ajunge la vârsta de pensionare ei nu vor putea demonstra că au o anumită vechime în muncă. Astfel, statul le va oferi o pensie minimă (la ora actuală – de circa 700 de lei), care va creşte presiunea asupra fondului de pensii. De cinci ani funcţionează un sistem conform căruia migrantul poate să se asigure singur la Casa Naţională de Asigurări Sociale, plătind o taxă anuală, prin care anul este considerat ca unul de lucru. În 2012, această taxă constituie peste 4000 lei. Problema-i că migranţii noştri ori nu ştiu despre acest sistem, ori n-au încredere în el, ori n-au posibilitatea să achite asemenea sume anual.

De ce se prăbuşeşte sistemul de pensii?

Viorica Antonov,
expert în domeniul politicilor sociale

Dacă nu vor fi luate măsuri, în trei-cinci ani, sistemul de pensii se va ruina. Creşte numărul pensionarilor, scade numărul salariaţilor, iar în lipsa unei politici de creare a locurilor de muncă, de stimulare a sectorului privat, ca acesta să contribuie prin impozite la susţinerea fondului de pensii, sistemul cedează. Dacă acum şapte ani erau 450 de mii de pensionari, în 2015 numărul lor va creşte cu 30 de mii. În acelaşi timp, numărul persoanelor care muncesc în ultimii zece ani s-a redus cu 400 de mii şi scade în fiecare an.  


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.