Delegaţia a fost condusă de preşedintele Curţii Constituţionale din România, Augustin Zegrean (foto) care, însoţit de preşedintele Curţii Constituţionale din R. Moldova, Alexandru Tănase, a avut întrevederi cu mai mulţi oficiali de la Chişinău, printre care prim-ministrul Vlad Filat, preşedintele interimar Marian Lupu şi ministrul Justiţiei Oleg Efrim.
Augustin Zegrean a acordat ziarului TIMPUL un interviu în exclusivitate, în care s-a referit la criza constituţională de la Chişinău.
– Dle Augustin Zegrean, care este scopul vizitei dumneavoastră la Chişinău?
– Este o vizită obişnuită, planificată de mai demult. Avem o tradiţie între cele două Curţi de a ne întâlni o dată pe an, fie la Bucureşti, fie la Chişinău. Anul acesta trebuia să ne întâlnim în primăvară, dar nu am reuşit, deoarece am fost ocupaţi cu organizarea Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene de la Bucureşti, la care au participat şi reprezentanţi ai Curţii de la Chişinău, dar nu şi preşedintele care a fost implicat atunci într-un accident rutier. Nici în toamna anului 2010 nu am reuşit să ajungem la Chişinău, înainte să venim, a fost înlocuit preşedintele interimar al ţării.
– Ce aţi reuşit să rezolvaţi în urma acestei vizite?
– Noi discutăm mereu probleme constituţionale, dar am vorbit şi despre cum să extindem colaborarea dintre Curtea noastră şi cea de la Chişinău, să existe o colaborare nu doar la nivel de judecători, dar şi la nivel de magistraţi, asistenţi etc. Din punct de vedere constituţional, problemele cu care ne confruntăm sunt cam aceleaşi. Sigur, noi nu avem situaţia aceasta politică pe care o văd în toate ziarele şi televiziunile de la Chişinău, legată de alegerea preşedintelui. Am discutat ieri şi cu preşedintele interimar, şi cu prim-ministrul şi cred că au înţelepciunea şi dorinţa de a rezolva această problemă. Principalul rezultat al acestei vizite ar fi că mi-am făcut o idee despre ce se întâmplă aici. O situaţie similară ar fi şi întrevederea de săptămâna trecută de la Bucureşti cu o delegaţie din partea Curţii Constituţionale din Egipt. Au venit la noi în ideea de a discuta cu reprezentanţii unei ţări care au trecut printr-o situaţie asemănătoare cu a lor.
– Ce aspecte aţi discutat cu politicienii de la Chişinău?
– Nu mi-am permis să le dau sfaturi, ei sunt politicieni, ei gândesc altfel decât alegătorii. Dar am discutat posibile situaţii de rezolvare a problemei, chiar şi cu actuala Constituţie sunt posibilităţi pentru alegerea şefului statului. Legile trebuie interpretate în sens pozitiv, în sens creator. Dacă va exista voinţă, preşedintele ţării va fi ales.
– Putem vorbi de probleme constituţionale comune?
– Da. Sunt foarte multe probleme comune, mai ales că cele două constituţii seamănă foarte mult. Constituţia noastră a fost adoptată în 1991, eu am făcut parte din comisia de redactare a acesteia. Am studiat atunci constituţiile a 27 de ţări, unele dintre care au peste 100-200 de ani, dar încă mai funcţionează. Spre exemplu, Constituţia Belgiei datează din 1831 şi este încă în vigoare. Noi am ţinut cont de toate aceste aspecte când am adoptat Constituţia noastră şi mă gândesc că şi cei de la Chişinău s-au inspirat, posibil, de la noi. Diferenţa dintre cele două constituţii constă în modalitatea de alegere a preşedintelui – în România acesta este ales prin vot direct, de către popor.
Şi în Grecia preşedintele este ales de Parlament, doar că acolo, dacă prima încercare eşuează, pragul scade de la două treimi la jumătate plus unu, şi tot aşa, până se alege preşedintele. În Moldova însă este nevoie de 61 de voturi. Când scrii o constituţie nu poţi să previi toate situaţiile care vor urma. Dar, pentru că la Chişinău se vorbeşte de modificarea Constituţiei, acum este momentul când se pot face aceste modificări. Şi Constituţia României a fost revizuită în 2003, când s-au rezolvat anumite lucruri care nu funcţionau până atunci. Acum avem o nouă propunere de modificare a Constituţiei, făcută de preşedintele României, Traian Băsescu, la solicitarea Guvernului, pentru a pune de acord anumite texte care nu funcţionează.
– Despre ce fel de relaţii putem vorbi între Curtea Constituţională de la Chişinău şi cea de la Bucureşti?
– Relaţiile dintre cele două Curţi sunt strict profesionale, de altfel foarte bune. Noi însă avem o categorie mult mai largă de dosare de soluţionat. La noi cetăţenii au acces la Curte, se pot adresa cu excepţii de neconstituţionalitate. De exemplu, dacă într-un proces una din părţi consideră că legea care urmează să fie aplicată în soluţionarea acelui proces este neconstituţională, invocă excepţia de neconstituţionalitate şi judecătorul este obligat să trimită dosarul la Curtea Constituţională. În ultimii trei ani am soluţionat 18 mii de dosare. În R. Moldova nu există aşa ceva. Aici doar Curtea Supremă de Justiţie poate sesiza Curtea Constituţională şi am înţeles că astfel de cazuri au loc foarte rar. În plus, avem în plan să modificăm sistemul informatic al Curţii şi vom oferi, astfel, posibilitatea celor din R. Moldova să acceseze online dosarele noastre şi să vadă ce facem, ce decizii luăm. Anume relaţia aceasta mă interesează cel mai mult. În plus, este şi o înţelegere foarte uşoară între noi, deoarece vorbim aceeaşi limbă. Scriitorul Elias Canetti, laureat al Premiului Nobel, spunea că „ceea ce mă înspăimântă cel mai mult este faptul că oamenii nu vorbesc aceeaşi limbă”. Este o plăcere să discutăm cu colegii din Moldova, avem aceeaşi limbă, aceleaşi preocupări, putem spune că am făcut aceeaşi şcoală, având în vedere că preşedintele Curţii, Alexandru Tănase, a făcut Facultatea de Drept la Iaşi.
– Cu ce concluzii plecaţi la Bucureşti ?
Concluzia principală este că trebuie să întărim relaţiile, să ne apropiem mai mult, din toate punctele de vedere.
– Dle Zegrean, vă mulţumim pentru interviu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
