Deşi mulţi oameni continuă să admire puterea acestei ţări, iar televiziunile oficiale de la Moscova prezintă succesele guvernării de la Kremlin, datele statistice arată o altă imagine, mai puţin cunoscută, a Rusiei.

Avioanele de luptă sunt învechite

Ultima realizare a tehnologiilor avansate ruseşti, avionul de luptă SU-35, nu este decât o versiune modernizată a modelului SU-27, care are deja 20 de ani. A compara acest „succes” al industriei ruseşti cu avionul de luptă american F-22 Raptor este, cel puţin, incorect. Preşedintele corporaţiei „Irkut” a declarat că „aprecierea înaltă a calităţilor avionului SU-30 MKI de către preşedintele Indiei înseamnă foarte mult pentru companie”. Notăm că preşedintele Indiei este Pratibha Patil, o femeie de 75 de ani.

Rusia nu a reuşit să vândă Indiei 126 de avioane MiG-35 (o versiune modificată a avionului MiG-29 din 1977), pierzând un contract de 10 miliarde de dolari. În 2009, compania MiG a avut pierderi de 240 de milioane de dolari. În prima jumătate a lui 2010, această cifră a crescut la 1,3 miliarde de dolari. Până şi Algeria a refuzat să mai cumpere MiG-29.

Rusia nu a reuşit să construiască 38 de avioane de transport IL-76 şi IL-78 comandate de China. Ministerul Apărării al FR a irosit peste 150 milioane dolari pentru proiectarea şi testarea aparatelor de zbor fără pilot. Până la urmă, Rusia va cumpăra avioane fără pilot din Israel pentru suma de 400 milioane de dolari. În forţele armate aeriene ale FR se află în dotare 1800 de avioane de luptă de producţie sovietică. 1200 dintre acestea nu pot să zboare şi au nevoie de reparaţie.

O bună parte din piloţii ruşi nu au experienţa necesară de zbor: anual, ei se află în aer 50 de ore (8,5 minute pe zi), în loc de minimumul de 120 de ore (20 minute pe zi). Sergentul major Valeri Troianov, pilotul avionului SU-27, care, în septembrie 2005, s-a prăbuşit în Lituania, acumula anual doar 14 ore de zbor. Spre comparaţie, piloţii forţelor aeriene din SUA şi India efectuează zboruri de 200 de ore în fiecare an, iar în Israel – 300 de ore.

În curând în aviaţia militară rusă nu vor mai exista piloţi-lunetişti, vor dispărea aviatorii de clasa I. În zece ani, în forţele armate aeriene vor rămâne doar piloţi de clasa a III-a, cu vârsta de 37-40 de ani.

Proiectul de reformare a forţelor aeriene presupune reducerea personalului cu 30% şi micşorarea numărului de aeroporturi militare de la 245 la 27 de unităţi. În 2009, la Şcoala Militară Superioară de Aviaţie din Celeabinsk au fost admişi doar 29 de tineri.

În 2010, unui student dintr-o şcoală de aviaţie îi reveneau zilnic doar 50 de ruble (1,5 dolari) din bugetul de stat, în condiţiile în care unui câine de serviciu al Ministerului de Interne îi erau repartizate zilnic 130 de ruble (circa 4 dolari).

(Va urma)

Traducere I.M.