Strategia secretă a Kremlinului. Moscova se va amesteca în politica moldovenească prin șantajul energetic / Rusia vrea să împiedice apropierea țării de România și să îi impună limba rusă

La sfârșitul anului 2022, Centrul de Dossier a raportat despre operațiunile FSB în Moldova: serviciul secret își trimitea de ani de zile ofițerii acolo sub acoperire diplomatică, supraveghind politicienii locali până la președinte și întreaga regiune separatistă Transnistria. După invazia Ucrainei, serviciile de securitate rusești s-au gândit serios să preia controlul asupra Moldovei și să deschidă un al doilea front în Transnistria – dar până acum au decis să renunțe la aceste planuri. Acum, o strategie de subjugare politică și economică a Moldovei a apărut în mâinile unui grup de jurnaliști internaționali – a fost creată în același departament care a pregătit planul de preluare a Belarusului. Strategia moldovenească s-a dovedit a fi mai delicată: Kremlinul intenționează să împiedice apropierea țării de România și să îi impună limba rusă.

Am studiat documentul, iar partenerii noștri de investigație au vorbit cu premierul moldovean și cu alți politicieni despre conținutul acestuia.

Am pregătit această publicație împreună cu RISE (Moldova), Delfi (Estonia), Kyiv Independent (Ucraina), Belarusian Investigative Center (Belarus), Yahoo News (SUA), Süddeutsche Zeitung (Germania), Westdeutscher Rundfunk (Germania), Norddeutscher Rundfunk (Germania), Expressen (Suedia), Frontstory (Polonia) și VSquare (Grupul de la Vișegrad).

Ursul rusesc

La 23 februarie 2023, aproape de aniversarea începutului războiului din Ucraina, Ministerul rus al Apărării a anunțat de două ori într-o singură zi că Kievul vrea să invadeze Transnistria, o regiune separatistă pro-Kremlin din Moldova care găzduiește o bază militară rusă. Acest lucru i-a alarmat pe moldoveni – de un an de zile există un război chiar alături, iar rachete ocazionale au căzut în mod regulat pe teritoriul țării. Ministerul moldovean al Apărării a calificat informația drept un “atac psihologic”.

“Informațiile false care sunt răspândite sunt menite să provoace panică și confuzie în rândul oamenilor de pe ambele maluri ale râului Nistru”, a declarat ministerul.

Odată cu izbucnirea războiului în Ucraina, mulți s-au întrebat dacă Moldova se va confrunta cu o invazie a trupelor rusești. La urma urmei, noul guvern moldovean a ales un vector politic pro-occidental, iar acest lucru irită Kremlinul.

“Occidentul vede Moldova ca pe o “nouă Ucraină”, iar președinta Maia Sandu este dornică să adere la NATO și este gata să unească Moldova cu România”, a amenințat ministrul de externe Serghei Lavrov în februarie 2023.

Moldovenii sunt îngrijorați de războiul din vecinătate, de instabilitatea economică a țării și de conflictul transnistrean. Această îngrijorare este exploatată în mod activ de Kremlin: la începutul lunii martie, partidul pro-rus “Șor”, care este supravegheat de FSB, a organizat mitinguri împotriva actualelor autorități moldovenești. Leitmotivul protestelor este teama că președinta moldoveană Maia Sandu va provoca Kremlinul la o acțiune militară în țara lor.

Premierul Dorin Recean a vorbit despre starea de spirit a cetățenilor moldoveni:

“Inflația în Moldova este de 34%. Asta înseamnă că o treime din venitul tău nu costă literalmente nimic. În plus, prețurile la energie au crescut de 7 ori. Iar oamenii nu se simt în siguranță din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, pentru că Rusia construiește un mediu informațional. Iar oamenii se tem. Și când oamenii se tem, spun: OK, ursul rusesc este prea mare pentru noi. Poate că vom reuși să ajungem la un acord, poate că vom găsi înțelegere cu ursul rusesc și nu ne va atinge. Acum, dacă îi întrebați pe oameni, 30-40% vor spune că dacă această fată mândră [președintele Republicii Moldova, Maia Sandu – CiD] se duce și vorbește cu președintele Putin, vom avea gaze ieftine și pace aici. Aceasta este narațiunea pe care Kremlinul încearcă să o promoveze. Iar această narațiune este bine primită atunci când oamenii simt frică”.

Un document pus la dispoziția consorțiului internațional de jurnaliști face lumină asupra adevăratelor planuri ale Kremlinului în Republica Moldova. Acesta se numește “Obiectivele strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova”. Acesta a fost elaborat de către departamentul prezidențial pentru cooperare transfrontalieră al PA și coordonat cu serviciile secrete rusești.

Structura strategiei este foarte asemănătoare cu cea din Belarus: obiectivele sunt clasificate ca fiind “politico-militare”, “comerciale și economice” și “umanitare”. Creatorii documentului consideră că obiectivele realiste pentru actualul deceniu sunt următoarele

• Confruntarea cu influența NATO și a UE asupra Republicii Moldova;
• Forțarea Moldovei să participe la CSTO, UEE și la alte proiecte internaționale rusești;
• soluționarea conflictului transnistrean în baza unui statut special al Transnistriei (desigur, cu participarea Rusiei);
• consolidarea sentimentelor pro-ruse în societate prin propagandă și programe educaționale.
• Deși aceste măsuri ale Kremlinului par mai blânde decât obiectivele Rusiei în Belarus, ele nu sunt mai puțin periculoase, a declarat David Kramer, fost secretar de stat adjunct al SUA pentru democrație, drepturile omului și muncă:

“Sunt îngrijorat de ani de zile de intențiile Rusiei față de Moldova. Acest document, scris cu câteva luni înainte de invazie, îmi adâncește temerile. Nu este la fel de direct ca ceea ce vedem din partea Rusiei în Ucraina sau chiar în Belarus, dar neagă efectiv suveranitatea statului moldovean, integritatea teritorială și dreptul de a-și alege viitorul.”

Sarcinile Kremlinului în Moldova

Potrivit documentului, administrația prezidențială plănuia să împiedice autoritățile moldovenești să excludă Rusia din soluționarea conflictului transnistrean până în 2022 și dorea să mențină prezența militară rusă pe teritoriul nerecunoscut. Obiectivele AP includeau, de asemenea, susținerea politicienilor pro-ruși din Moldova.

În plus, potrivit strategiei, Rusia ar trebui să exploateze dependența Moldovei de importurile rusești pentru a neutraliza politicile republicii care contravin intereselor Kremlinului.

Presiunea economică este una dintre principalele pârghii de influență a Rusiei asupra Republicii Moldova. Prin urmare, era important pentru PA să mențină volumul livrărilor de gaze către această țară.

“Moldova este cunoscută pentru dependența sa ridicată de gazul rusesc și a fost supusă unor embargouri comerciale repetate și prelungite din partea Federației Ruse. În conformitate cu obiectivele politice și cu utilizarea recunoscută de către Rusia a gazului ca armă politică, partea economică a planului continuă să se concentreze pe furnizarea de gaz rusesc. Acest lucru va menține dependența unilaterală a Republicii Moldova de Rusia și va împovăra și mai mult populația sa cu livrări de gaze la prețuri exagerate și amenințări de a tăia gazul, în special iarna, așa cum s-a întâmplat până acum, chiar și sub guverne pro-ruse”, a explicat Vlad Lupan, fost reprezentant al Republicii Moldova la ONU, pentru Yahoo News, după ce a citit documentul.

Moscova amenință deseori Chișinăul cu întreruperea livrărilor de gaze. Ultima dată i s-a promis că le va reduce la jumătate din total. Documentul arată că aceste amenințări sunt adesea nefondate.

Voi fi foarte mulțumit dacă oamenii din Moldova vor vedea acest document. Potrivit acestuia, Kremlinul vrea să mențină volumul livrărilor de gaze către Moldova pe termen scurt <…> Dar ei continuă să ne amenințe cu sistarea completă a importurilor de gaze din Rusia. În fiecare lună avem o problemă că ei spun: “O să vă tăiem, o să vă tăiem””, spune Sergiu Diaconu, șeful Cancelariei premierului moldovean.

O altă sarcină importantă pentru Kremlin a fost de a împiedica restricționarea presei rusești pe teritoriul republicii. Planul a eșuat: în 2022, autoritățile moldovenești au închis șase canale de televiziune rusești pentru a proteja cetățenii de dezinformare. Kremlinul dorește să-și sporească influența pe o altă cale tradițională – prin crearea unei rețele de ONG-uri pe teritoriul Republicii Moldova. Acolo, potrivit lui Vlad Lupan, ar putea fi stabiliți agenții de influență ruși.

“Această parte confirmă dorința Moscovei de a crea organizații “civice” pro-ruse care să creeze canale alternative de propagandă în Moldova. Astfel de centre ar putea, potențial, fie să servească la completarea propagandei lor, fie să devină puncte de colectare a informațiilor sau baze pentru FSB și SVR”, a explicat el.

Un astfel de ONG este Uniunea de afaceri moldo-rusă, care a fost fondată de fostul președinte Igor Dodon împreună cu fiul fostului procuror general rus Igor Chaika. Centrul de Dosare și RISE Moldova au descoperit că organizația a primit peste 20 de milioane de ruble de la Igor Chayka în 2021-2022. Ministerul american al Finanțelor consideră că scopul alianței este de a influența parlamentarii moldoveni.

“Ceea ce este interesant în acest document este că Kremlinul va pune multă presiune pe sfera umanitară și socială. Și aici chiar pot face și mai mult rău”, consideră Biroul premierului moldovean.

În sectorul economic, PA speră să asigure exportul durabil de bunuri și servicii rusești în republică și să facă lobby pentru interesele întreprinderilor din Transnistria și Găgăuzia. Găgăuzia este un teritoriu autonom din cadrul Republicii Moldova, populat preponderent de un popor de limbă turcică. Găgăuzia este considerată o regiune pro-rusă. În 2020, Centrul de Dosare a relatat că administrația prezidențială supraveghează regiunea și pe șefa acesteia, Irina Vlah.

Bineînțeles, strategia nu a făcut abstracție de NATO. Potrivit documentului, Kremlinul vrea să contracareze cooperarea Moldovei cu alianța și să discrediteze imaginea acesteia în ochii locuitorilor țării. Administrația prezidențială speră să atingă aceste obiective până în 2025.

“Scopul aici nu este de a anexa insidios țara, ci de a consolida influența pro-rusă în Moldova. Și, mai ales, de a împiedica curentele pro-NATO și pro-europene. Kremlinul vede Moldova ca pe un tampon orientat spre Rusia și nu ca pe o parte a Imperiului Rus. Ca și în cazul Georgiei, este vorba mai degrabă de a da un semnal de oprire Occidentului și de a folosi toate mijloacele pentru a împiedica țara să devină membră a UE și NATO”, a explicat interlocutorul partenerilor noștri de investigație.

Până în 2030, Kremlinul plănuia să crească numărul de instituții media rusești în Republica Moldova, să păstreze limba rusă ca limbă de comunicare interetnică și să reducă prezența monedei “țărilor terțe” în deconturile comerciale cu Federația Rusă.

“Aș acorda mai multă atenție sferei umanitare. Kremlinul vrea să crească numărul studenților moldoveni în universitățile rusești, vrea să sporească prezența limbii aici. Vrea să sporească capacitatea mijloacelor sale de informare în masă. Acest lucru arată că Moscova și-a dat seama că din punct de vedere economic, militar și în alte moduri au eșuat. Prin urmare, este interesant să vedem că se îndreaptă complet spre creșterea influenței lor în domeniul social, cultural și în alte domenii în care pot obține rezultate foarte bune”, a adăugat șeful Cancelariei premierului moldovean.

Documentul arată clar că administrația prezidențială nu se pregătea pentru o intervenție militară în Republica Moldova în 2021. Principalele obiective ale PA în sectorul militar erau legate de Transnistria – oficialii doreau să gestioneze manual conflictul din Transnistria, folosindu-l ca pârghie.

“Scopul lor strategic era să se asigure că Moldova nu avea niciun control asupra politicii sale externe. Și chiar și planul Kozak din 2004 a avut acest sens: să spună, băieți, vă putem da gaz, vă putem da electricitate, doar să facem o federație [cu Transnistria]. Și această componentă a federației, care se află pe malul stâng al Nistrului/Nistrului, va avea un “drept de veto” asupra politicii noastre externe. Totul decurge de acolo”, a explicat premierul moldovean Dorin Recean.

Cine a elaborat această strategie?

În investigațiile anterioare, am scris despre manipulatorii ruși ai Moldovei – de la AP, FSB, SVR și alte servicii speciale. Aceștia îi consiliază pe politicienii pro-ruși din Moldova și trimit partide de debarcare formate din tehnologi politici pentru a-i ajuta în alegeri. Strategia a identificat un alt handler moldovean – autorul acesteia a fost Andrei Vavilov de la Direcția prezidențială pentru cooperare transfrontalieră, a precizat sursa citată.

Acest departament este responsabil de lucrul cu țările din direcția vestică, el a fost implicat și în elaborarea unei strategii privind Belarus. Potrivit sursei, acesta este un absolvent al Academiei FSB, care a lucrat în serviciul de securitate timp de aproximativ 10 ani. Vavilov și-a încheiat cariera de ofițer de securitate în 2007, când s-a transferat la nou creata Fundație Mondială Rusă.