Cele mai frecvente alimente de acest gen din SUA sunt: soia, porumbul, bumbacul și uleiul de rapiță. Și, în timp ce în mai multe țări europene este interzisă total cultivarea unor soiuri de plante modificate genetic, România, de exemplu, este primul stat din UE care a cultivat plante modificate genetic.

În R. Moldova, însă, este interzisă atât cercetarea organismelor modificate genetic (OMG), cât și înregistrarea acestora în registrul soiurilor de plante, spun oamenii de știință. Un sondaj din 2010 arată că aproape trei sferturi dintre moldoveni nu vor să consume produse modificate genetic. Totuși, ar putea să vă surprindă cât de multe alimente pe care le mâncăm zi de zi pot conține un ingredient modificat genetic.

Lipton și Knorr conțin elemente modificate genetic

Ba mai mult, cercetătorii moldoveni precizează că este incorect de spus că produsele sau culturile modificate genetic sunt periculoase, pe cât de incorect ar fi să spunem că nu sunt periculoase. „Acest domeniu necesită cercetări continue, ca să vedem dacă opiniile pro sau contra sunt fondate”, afirmă dr. Vasile Botnari, directorul Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor (IGFPP) al AȘM. Totodată, cercetătorul ne oferă o pildă: „Cei care au crescut forțat animalele, printr-o alimentare bazată pe hormoni, cu toate că nu sunt modificate genetic, s-a dovedit că, într-un final, acest lucru are consecințe negative pentru sănătate, populația dezvoltând o creștere mai intensă a masei corporale”, menționează Vasile Botnari. Potrivit lui, cercetătorii încă nu cunosc toate consecințele produselor modificate genetic, dar ele pot apărea peste o generație, două sau trei. „Și nimeni nu poate să spună sigur să mâncați alimente modificate genetic, pentru că nu veți păți nimic”, concluzionează omul de știință.
De altfel, Agenţia pentru protecţia consumatorului atrage atenţia asupra câtorva produse modificate genetic prezente pe piaţa noastră. Printre acestea sunt: ceaiurile Lipton, biscuiţii Parmalat, ciocolatele Mars, Twix, Milky Way, Snickers, Nesquik sau Nestle, precum şi orezul Uncle Beans sau condimentele Knorr. Şirul îl continuă numeroasele produse cu conţinut de soia, printre care şi mezelurile apetisante. „La produsele modificate genetic, oamenii nu pot face diferența, decât dacă este indicat pe ambalaj în mod explicit. Acest lucru poate fi depistat doar în laboratoare”, afirmă cercetătorul.

Larisa Andronic, director adjunct pe ştiinţă, din cadrul IGFPP, e de părere că formele tradiționale care sunt în R. Moldova pot asigura consumul necesar de produse în țara noastră. „Chiar nu este justificată necesitatea introducerii unor culturi modificate genetic la noi. Ba mai mult, un management corect în domeniul agriculturii, dar și școlarizarea producătorilor ar trebui să excludă utilizarea acestor soiuri”, precizează Larisa Andronic.

Nu trebuie să avem o atitudine agresivă față de OMG

Vasile Botnari confirmă, de altfel, că până în prezent nu a întâlnit fermieri de la noi care și-ar dori să recurgă la culturile modificate genetic. Totuși, oamenii de știință spun clar că nu trebuie să avem o atitudine agresivă față de organismele modificate genetic, ci trebuie studiate. „Și acolo unde se găsește o genă care poate îmbunătăți rezistența unor soiuri la plante, ea neapărat trebuie preluată, folosită și studiată. Peste un viitor, nu chiar îndepărtat, vor fi foarte multe soiuri modificate genetic”, spune în încheiere Vasile Botnari.

Potrivit legii, cuvintele „Produsul conţine organisme modificate genetic” sunt obligatorii atât pe etichetă, cât şi în documentele de însoţire. Informaţia privind conţinerea de OMG trebuie să ocupe cel puţin 10% din suprafaţa etichetei şi/sau a documentelor de însoţire.

Americanii sunt şi cei mai fervenţi militanţi pentru plantele modificate genetic, fiind binecunoscută controversa pe această temă dintre Washington şi Uniunea Europeană. Totuși, în februarie curent, UE a permis cultivarea porumbului transgenic. Decizia a fost luată în ciuda faptului că majoritatea țărilor au votat împotriva propunerii. Varietatea de porumb „Pioneer 1507” a fost dezvoltată în SUA. În momentul de față, doar o cultură modificată genetic este permisă spre cultivare în UE.

Argumente Pro OMG

O rezistență mai bună la boli și dăunători
Modificarea genetică a culturilor poate produce soiuri care sunt mai rezistente la boli și dăunători, reduce pierderile și diminuează dependența de pesticide.

Este îmbunătățită toleranța la stres
Genele care dau o mai mare toleranță de stres, cum ar fi seceta, temperaturi scăzute sau sare în sol, pot fi de asemenea inserate în culturi. Acest lucru poate extinde gama lor și deschide noi domenii pentru producția de alimente.

Creșterea mai rapidă
Culturile pot fi modificate pentru a le face să crească mai repede, astfel încât acestea pot fi cultivate și recoltate în zonele cu o perioadă de vegetație mai scurte.

Culturi mai nutritive
Plantele și animalele pot fi proiectate pentru a produce cantități mai mari de vitamine și minerale esențiale, cum ar fi fier, ajutând la rezolvarea problemelor de nutriție în unele părți ale lumii.

Producția de medicamente și vaccinuri
Ar putea fi posibil ca din plante și animale să fie produse medicamente utile și chiar vaccinuri, astfel încât prevenirea și tratamentul bolilor umane, în unele locuri, pot fi realizate ieftin și eficient prin dietă.

Rezistența la erbicide
Culturile pot fi modificate pentru a fi rezistente la erbicide specifice, ceea ce face mult mai ușor de controlat buruienile supărătoare. De exemplu, rapița modificată genetic este rezistentă la un produs chimic care este utilizat pe scară largă pentru controlul buruienilor dăunătoare.

Calități gustative mai bune
Alimentele pot fi proiectate pentru a avea un gust mai bun, care ar putea încuraja oamenii să mănânce mai multe alimente sănătoase, care în prezent nu sunt populare, din cauza gustului lor, cum ar fi broccoli și spanacul.

Contraargumente OMG

Efecte secundare neașteptate
Unele dintre efectele alimentelor modificate genetic asupra sănătății umane pot fi imprevizibile. Cei mai mulți compuși chimici prezenți în produsele alimentare se comportă într-un mod complex în corpul uman. În cazul în care produsul alimentar conține ceva ce în mod normal nu sunt prezente în alimentația umană, este greu de spus care pot fi efectele sale în timp.

Probleme cu etichetarea alimentelor genetic modificate
Nu poate fi clar pentru clienți exact ceea ce mănâncă atunci când cumpără alimente modificate genetic. Nu toate țările au cerința de a eticheta produsele alimentare sau ingrediente modificate genetic. Persoanele cu o alergie la un anumit ingredient pot fi afectate în mod neașteptat de un aliment modificat genetic.

O diversitate redusă de specii
Genele introduse pentru a face culturile toxice pentru anumite insecte dăunătoare pot ucide alte insecte benefice. Acest lucru ar putea conduce la o reducere a diversității faunei sălbatice în zonele afectate și, eventual, chiar la dispariția unor specii vulnerabile.

Distrugerea ecologică
Este posibil ca genele rezistente la insecte, boli și erbicide să se răspândească la plantele naturale. Polenul de la culturile modificate genetic ar putea fi transferate de insecte sau de vânt la plante sălbatice, fertilizându-le și creând altele noi, modificate.

Suprautilizarea erbicidelor
Plantarea de culturi rezistente la erbicide ar putea încuraja fermierii să utilizeze erbicide mai liber, deoarece acestea ar putea fi apoi aplicate fără limită în plantații cu culturi.