Reuniunea, patronată de vicepremierul Dimitrie Rogozin, la care au participat analişti în domeniul securităţii, experţi militari şi din industria de apărare a luat în calcul cinci scenarii posibile, acoperind o paletă ce porneşte de la ipoteza unei confruntări cu utilizarea în masă a armelor convenţionale de mare precizie ce pot lovi în numai o oră orice punct de pe glob şi încheind cu riscurile unui conflict armat în zona Arcticii. Prezent la dezbateri, corespondentul nostru la Moscova, Alexandr Beleavschi ne explică despre ce este vorba.

Rusia nu va ajunge NICIODATĂ din urmă statele dezvoltate din occident

Primul din scenariile menţionate se referă la un război împotriva unui inamic superior din punct de vedere tehnologic. Rusia, a recunoscut Rogozin, nu va putea ajunge din urmă şi depăşi statele superior dezvoltate din acest punct de vedere, în primul rând statele occidentale, întrucât economia Rusiei este de zece ori mai mică decât cea americană, iar distrugerea potenţialului ştiinţific în anii ce au urmat dezmembrării URSS a făcut ca rămânerea în urmă în anumite domenii, pe care Rogozin le-a numit critice, să fie de ordinul deceniilor. Unui asemenea adversar superior, a spus Rogozin, Rusia îi poate opune doar arsenalul său nuclear.

4000 de lovituri americane distru 90%din potențialul nuclear al Rusiei

Principala garanţie a securităţii Rusiei sunt forţele sale de descurajare strategică nucleară. În conformitae cu doctrina sa nucleară, Rusia este gata să folosească armele nucleare inclusiv pentru a respinge o agresiune efectuată cu mijloace convenţionale. Dar este oare scutul nuclear suficient în condiţiile actuale? Răspunsul implicat este negativ, vicepremierul rus invocând în acest sens noua doctrină americană a aşa numitei lovituri globale fulgerătoare, ce prevede posibilitatea atacării oricărui punct de pe glob în timp de o oră de la luarea deciziei. Pentru prima dată în ultimii 50 de ani, a afirmat Rogozin, strategii americani au viziunea modului în care pot învinge o altă putere nucleară fără riscul unei riposte care să provoace Statelor Unite pierderi inacceptabile. Conform unui scenariu al Pentagonului, modelat pe calculator anul trecut – 3.500-4000 de lovituri cu arme de mare precizie pot distruge 80-90% din potenţialul nuclear al Rusiei şi aproape întreaga infrastructură provocând totodată pierderi minime în rândul populaţiei civile, care la rândul său va fi supusă în paralel unui atac violent informaţional şi propagandistic. Unui asemenea pericol, în opinia lui Rogozin, i se poate răspunde printr-un ripostă asimetrică cu ajutorul unor tipuri de arme fundamental noi nebazate pe sistemele de telecomunicaţii existente şi care să fie arme autonome şi autosuficiente capabile să realizeze sarcini proprii. Cel de-al doilea scenariu se referă la un război tradiţional cu angajament de luptă direct împotriva unui inamic al cărui nivel tehnologic este comparabil cu cel al Rusiei. În prezent Rusia mizează în asemenea cazuri pe forţele sale de reacţie rapidă, în primul rând trupele de desant aerian. În Rusia, a spus Rogozin, există şi teorii alternative, conform cărora împotriva unui adversar de acest tip trebuie luptat cu ajutorul mijloacelor non-contact, cu arme cu rază mare de acţiune capabile să lovească nu doar trupele şi tehnica de luptă inamice, ci şi reţelele logistice ale acestuia.

Rusii pierd și războiul de gherilă

Al treilea scenariu are în vedere pericolul războaielor locale de tipul celui din Afganistan sau al războiului cecen. Experienţa acestor războaie a arătat că folosirea disproporţionată a forţei într-un război de gherilă, de uzură nu duce decât la escaladarea conflictului, fiind necesare arme de tip nou capabile să evite angajamentul direct al militarilor şi să lovească numai acele ţinte care reprezintă cu adevărat un pericol şi desigur o tactică de luptă adecvată de tipul operaţiunilor speciale. Cel de-al patrulea scenariu militar descris de Rogozin este cel al războiului antiterorist. Deşi combaterea terorismului nu cade strict în sarcina militarilor, amploarea ameninţărilor teroriste a devenit astăzi comparabilă cu cea a ameninţărilor militare. În fine, cel de-al cincilea scenariu, mult mai concret, are în vedere confruntarea în regiunea arctică.

Dimitrie Rogozin: Valorificarea intensă a platoului continental arctic va duce inevitabil la un conflict de interese între ţările care emit pretenţii asupra resurselor acestuia.

Reporter: Nu este exclus ca această confruntare să treacă dincolo de cadrul diplomatic. Este vorba în primul rând desigur de exploatarea resurselor de petrol şi gaze din Oceanul Îngheţat, pe care experţii le consideră a fi ultima şi probabil cea mai importantă rezervă de resurse energetice de pe glob, încă neexploatate din cauza preţurilor excesive determinate de condiţiile extrem de dificile climatice şi de mediu. Aceste resurse sunt vizate nu doar de ţările riverane, ci şi de state situate în alte zone ale globului, cum ar fi de pildă China.

Rusia, a subliniat Rogozin, trebuie să fie pregătită să prevină eventuale diversiuni împotriva obiectivelor sale din Arctica, destinate exploatării petrolului şi gazelor, ţinând cont inclusiv de faptul că executanţii unor asemenea diversiuni ar putea să nu fie legaţi în mod evident de cei care le-au comandat. 

Sursa: RADOR