Tânărul basarabean care lucrează la Amazon

Având libertatea de mișcare, Vladislav Gherciu, un tânăr originar din Chișinău și absolventul unei universități prestigioase din Italia, a ajuns să lucreze la filiala companiei americane Amazon din Luxemburg.

Tinerii basarabeni care își fac studiile peste hotare reușesc să lucreze în companii cu renume mondial. Pregătirea academică și cunoașterea limbilor străine le asigură șanse mai mari de angajare. Exemplul lui Vladislav Gherciu, fost elev al Liceului „Ion Creangă” din Chișinău, este sugestiv, pentru că el și-a găsit jobul de vis ce-i permite să-și aplice cunoștințele și să călătorească în toată lumea.

„Dacă nu învățai, cereau banii înapoi”

Vladislav Gherciu a ajuns în Italia după ce a obținut o bursă la Universitatea „Luigi Bocconi”, din Milano. Dosarul a trebuit să conțină diploma de bacalaureat, un certificat de la Ministerul Educației, susținerea testelor SAT (test american care verifică nivelul de pregătire a candidaților pentru admitere la universitate) și TOEFL (test de engleză ca limbă străină). Împreună cu el au fost admiși alți nouă tineri basarabeni, conform unui program de ajutor pentru studenții din Europa de Est. Bursierii au fost selectați în funcție de „rezultatele academice”, deși, observă tânărul, „formula după care se calcula meritul nu era prea transparentă”.

Universitatea „Luigi Bocconi” din Milano este cea mai prestigioasă școală privată de economie din Italia și una de top în lume. Scopul acesteia este să formeze lideri internaționali în domeniul management și economie. Printre absolvenții universității se numără fostul prim-ministru al Italiei, Mario Monti și președintele executiv al companiei de telecomunicații Vodafone, Vittorio Colao.

Studiile au durat 5 ani. Bursa se acorda în funcție de rezultatele obținute. La începutul fiecărui an se calcula un clasament al studenților. „Dacă nu erai în top, îți anulau bursa și îți cereau banii înapoi”, spune Vladislav. Nici vorbă nu era de copiat sau de alte șmecherii atât de populare în instituțiile din Moldova. „Totul se făcea după Codul de Onoare. Era un fel de „contract” în care te obligai să nu încalci regulile universității, că nu vei copia sau căuta favoruri la profi. Era o atmosferă de meritocrație și nimeni nu avea nici în gând să caute alte soluții decât să învețe”, spune Vlad. În cazul în care era încălcat Codul de Onoare, studentul era pur și simplu exmatriculat.

„Moldovenii făceau zeamă în fiecare duminică”

Dintr-o sută de studenți cazați în căminul universității din Milano, 20 erau moldoveni. De aceea, Vladislav Gherciu nu a trecut prin chinurile dorului de casă, pentru că se afla printre ai săi. Era mereu în compania colegilor. „Ne ajutam unul pe altul. Eram o familie, niște studenți săraci într-o universitate unde majoritatea studenților sunt copii de milionari”, povestește tânărul.

Chiar dacă stilul de viață între săraci și milionari se deosebea, căminul era spațiul în care diferențele dispăreau. Studenții moldoveni aveau și o tradiție. „În fiecare duminică făceam zeamă de pasăre. Îi serveam pe toți”, își amintește Vlad. Mulți colegi de-ai lui primeau regulat colete de acasă. Unii părinți din Moldova trimiteau și macaroane în Italia, ceea ce devenea imediat motiv de glume.
„Mi-a fost ușor să combin jobul cu studiile”

Bursa ajungea doar pentru a plăti căminul. De aceea, pentru a face față cheltuielilor curente, Vladislav a căutat un job. Din perspectiva aceasta, el apreciază că primii ani de studii au fost mai ușori, pentru că economia Italiei nu intrase în criză. Tânărul student s-a angajat la o firmă specializată în transportul mobilei și la o companie care făcea inventarierea magazinelor mari de haine. Ulterior, a lucrat în calitate de asistent al unui profesor. „Mi-a fost ușor să combin jobul cu studiile. Faptul că lipseam din când în când nu crea mari dezavantaje. Important era să vii la examene și să le dai”, explică acesta. Totuși, în ultimii ani a lucrat mai puțin și a fost nevoit să ia un împrumut de la bancă pentru studenți. Avantajul consta în faptul că nu plătea dobânda în cazul în care nu scotea bani de pe cont. Erau bani pentru cazuri de urgență.

Angajat la Amazon

Fiindcă nu găsea un lucru bine plătit în Milano, din cauza crizei economice, Vladislav Gherciu a lărgit raza de căutare. Se interesa de oferte în Marea Britanie, Germania, Olanda. Până la urmă, a ales varianta cea mai dragă. Studentul basarabean a fost angajat la filiala din Luxemburg a companiei Amazon, cea mai mare companie de comerț on-line cu amănuntul din lume.

La angajare au contat studiile pe care le făcea la Universitatea „Luigi Bacconi” și faptul că știa limbile engleză și italiană. În cadrul companiei a început să lucreze asupra unui proiect de clasificare automată a produselor, un domeniu legat direct de teza sa de licență despre inteligența artificială și algoritme matematice. Timp de trei ani, a fost promovat de două ori, ajungând la funcția de analist de afaceri și manager tehnic. Unul din avantajele serviciului este faptul că are mobilitate și posibilitate să călătorească în SUA, India, China și alte țări.
„Sunt gata mereu să predau lecții de istorie”

Vladislav Gherciu spune că se simte special în Luxemburg pentru că sunt puțini moldoveni în micul stat din vestul Europei. De aceea, toți sunt dornici să afle mai multe despre țara sa de origine. „Sunt mereu gata să predau lecții de istorie (zâmbește). Spre mirarea mea, am întâlnit oameni care știau multe despre Moldova și chiar au avut afaceri la noi. Prin Vest, e destul de cunoscut conflictul din Transnistria. Nu de mult, am întâlnit o fată din Franța care a studiat istoria Moldovei din anii 1400-1600. În concluzie, aproximativ 7 din 10 din locuitorii Luxemburgului știu ceva despre Moldova”, afirmă Vlad.

Moldova e patria mea și așa va rămâne

Întrebat dacă se va întoarce în țară, tânărul spune că o va face, dar nu în viitorul apropiat. În afară de serviciu, Vladislav se implică în activități din sfera start-up-urilor locale. Speră să obțină, astfel, experiență și suport financiar pentru a-și lansa proiectele sale acasă. „Moldova nu s-a schimbat, dar e patria mea și așa va rămâne cu toate problemele și sărăciile ei. Nu prea urmăresc viața politică, dar cred că e important ca Moldova să meargă, chiar și cu pași mici, spre Uniunea Europeană”, recunoaște tânărul.