O să vă dau un exemplu simplu. La bancă, dacă ai un cont în euro și dacă cineva îți trimite un ban din afară, plătești o taxă. Dar nu e una standard. Un euro de căciulă, să zicem. Ci un procent din sumă. De exemplu la Moldova Agroindbank se reține un procent din sumă, dar nu mai puțin de șase euro. Ce înseamnă asta? Înseamnă că dacă procentul din suma deținută e mai mic de șase euro, vei plăti cei șase euro. Adică unul care primește 1000 de euro, plătește băncii 10 euro, unul cu 600 plătește 6. Dar tot 6 plătește și un amărât căruia un prieten i-a trimis 50 de euro. Cum e posibil să îi iei unui amărât aceeași sumă ca unuia care primește sute sau mii de euro?
Se vede cu ochiul liber că și în situațiile astea, tot săracul are de pierdut. Că banca, la jumătate de milion de oameni care trimit bani celor de acasă, câștigă 3 milioane de euro, e treaba băncii. Politica ei și modul ei de a câștiga cât mai mult din eforturi minime. Dar să percepi legal unuia sărac ca unuia bogat, e deja dificil de înțeles.
Au scumpit curentul. Ei, și? Cum spunea Silviu Tănase într-o discuție, singura diferență va fi că cel sărac va consuma mai puțină energie electrică. Pentru că dacă el are doar 100 de lei, nu va putea plăti două sute doar pentru că ei au scumpit energia. Deci cel bogat nu se va uita la suta de lei în plus, el nu va pierde nimic, însă pensionarii vor scoate frigiderele din priză, vor sta pe întuneric, vor opri televizoarele.
S-au scumpit medicamentele. Săracii nu le vor mai cumpăra. E simplu. Vor sta bolnavi și vor bea ceaiuri de soc și mentă așteptând să se simtă mai bine. Și, presupun, când se vor simți foarte rău, vor blestema țara în care trăiesc și guvernanții. Pentru că oricât de importante sunt medicamentele, dacă n-ai din ce să le cumperi, nu le cumperi.
Primăria a avut grijă să gonească oamenii care vând în jurul piețelor și să îi silească să își ia o masă în piață. De parcă băbuțele care vând lăstari de flori în peturi de iaurt vor merge să își ia o masă în piață. Tot cei mai săraci dintre săraci sunt lipsiți de posibilitatea de a câștiga 10 lei într-o zi, din mila unei gospodine care nici măcar nu are nevoie de cactusul pe care îl cumpără doar ca să își facă pomană.
Ăștia suntem. Atâta putem. Să jecmănim amărâții. Să chinuim pensionarii. Să lăsăm bolnavii fără medicamente. Iar cei din vârful piramidei se lăfăie în banii furați de la noi. Repet ceea ce am tot spus în ultimele săptămâni, până nu vom vedea pușcăria plină cu oamenii care apar în raportul Kroll, nu există nici Europa, nici trai mai bun, nici țară a oamenilor simpli.
