Media

„Teleradio – Moldova” a doua amantă a bugetului?

O dezbatere la această temă a fost organizată azi de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, la care au participat mai mulţi factori de decizie. Tot în această zi, Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) a aprobat noua structură a instituţiei sus-numite.

Compania „Teleradio-Moldova” între subfinanţare şi calitate” – aceasta a fost tema studiului prezentat de către Veaceslav Berbeca. Subfinanţarea acesteia, a constatat el, este rezultatul unui mecanism defectuos de elaborare şi adoptare a bugetului. Astfel, administraţia audiovizualului public este pusă în situaţia de a elabora bugetul anual, ulterior acceptat de către Consiliul de Observatori (CO) şi prezentat CCA. Însă, potrivit lui, respectivul efort se dovedeşte a fi unul formal, paralel de adevăratul buget care ajunge a fi votat în parlament. Până la urmă, Legislativul ţine cont fără rezerve de previziunile efectuate de Ministerul Finanţelor, care se ghidează de suma de bani alocată IPNA „TRM” în anul precedent şi mai puţin de necesităţile companiei.

Între timp, audiovizualului public îi este tot mai dificil să facă faţă concurenţei acerbe cu posturile comerciale. Mai mult, grila de emisie este completată cu emisiuni în reluare sau „conserve” de arhivă, în lipsa unor programe noi. În condiţiile subfinanţării, şi ideea de digitalizare rămâne pe planul doi, compania reuşind doar să fie la zi cu salariile. O altă problemă percutată este cea a datoriei istorice faţă de ÎS „Radiocomunicaţii, care împovărează bugetul şi aşa auster.

Potrivit Caietului de sarcini pentru 2011, compania are nevoie de încă 69441,2 mii lei de la bugetul de stat, ceea ce ar însemna un buget de 171063,2 mii lei.

Prezent la eveniment, preşedintele companiei , Constantin Marin a opinat că o soluţie ar fi introducerea taxei de abonament. La rândul său, ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă a declarat următoarele: „Eu nu vreau ca IPNA să fie cea de-a doua amantă a bugetului”, făcând aluzie la Lenuţa Burghilă. El a sugerat conducerii companiei că pentru digitalizare trebuie să fie găsite proiecte comune de peste hotare. 

Corina Fusu s-a referit la faptul că instituţia degradează din punct de vedere profesional, amintind, totodată, de ingerinţa statului în politica editorială a instituţiei. 

În cadrul dezbaterilor au mai luat cuvântul viceministrul Comunicaţiilor, Dorin Receanu, membrul CO, Eugen Râbca, ziaristul Ion Bunduchi, colaboratorul IDIS „Viitorul”, Corneliu Ciurea ş.a.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *