Douăsprezece luni s-au scurs, iar reprezentanții Biroului Național de Statistică declarau la începutul anului curent că populația va afla rezultatele finale la sfârșitul lui 2015. Până vor fi procesate și generalizate datele recensământului, TIMPUL și-a propus să amintească cum a decurs recensământul acum un an.
BNS: „Naționalitate = etnie”
Numeroși sociologi și-au manifestat dezaprobarea cu referire la organizarea RPL. La baza chestionarului folosit a stat cel din 2004, însă din el au rămas doar câteva întrebări esențiale, celelalte fiind modificate după „recomandările internaționale”. Dacă în precedentul nomenclator al etniilor erau 134 de etnii, acum sunt doar 87. De subtilitățile problemei etnice din R. Moldova sunt conștienți și experții internaționali. În acest sens, directorul adjunct al Oficiului de Statistică din Republica Cehă, Stanislav Drápal, a declarat că pentru înțelegerea completă a componenței unei populații trebuie studiată istoria acesteia. „Acum, după ce m-am documentat, am înțeles că moldovenii, românii sunt populația de bază a R. Moldova. Adică români”, a explicat expertul ceh. De altfel, acesta a adăugat că doar cei neinformați pot spune că este vorba despre două etnii diferite.
În chestionar termenul de „naționalitate” era echivalat cu „etnie”, deși au sensuri total diferite. Întrebată ce trebuie să răspundă respondentul la această întrebare, directoarea BNS, Lucia Spoială, a afirmat că „depinde din care dicționar luăm explicația acestor două cuvinte, iar respondentul răspunde ce consideră că este corect”. Totuși aceasta nu a putut spune în care dicționar definiția acestor două cuvinte este echivalentă și nici cum vor fi interpretat răspunsurile.
Campanie de informare întârziată
Conform legii nr. 90 cu privire la recensământ, campania de informare cu referire la RPL ar fi trebuit să înceapă odată cu primăvara, din cauza deplasărilor în care se aflau președintele și vicepreședintele Comisiei Naționale pentru Recensământ, aceasta a început doar după revenirea lor în țară. În cadrul campaniei de informare despre importanța participării la recensământ s-au implicat instituțiile și ministerele de resort care au participat și la procesul de organizare, Consiliul Național al Tinerilor care, cu suportul ministerelor, a avut o campanie de informare, administrația publică locală, cu reprezentanții cărora s-au organizat seminare de instruire, și experții internaționali.
Între timp, recenzorii și autoritățile implicate au fost informați că au voie să noteze strict doar ceea ce vor declara respondenții. În caz contrar, vor fi sancționați. Pentru evitarea falsificării răspunsurilor din chestionare, BNS a întreprins mai multe măsuri de siguranță. Astfel, formularele vor fi tipărite într-un număr exact, iar evidența lor va fi strictă. În pofida acestor măsuri pe parcursul recenzării populației au fost depistate numeroase încălcări. Majoritatea au fost identificate și sesizate de către Mișcarea Civică „Tinerii Moldovei” care au monitorizat întreg procesul. De altfel, deși, pe 25 mai s-a încheiat recensământul, mai mulți recenzori și chiar instructori-controlori declară că recenzarea populației a continuat. Majoritatea acestora au dorit să-și păstreze anonimatul, asigurându-se, astfel, că vor fi remunerați pentru munca depusă.
Recenzori fără contracte de muncă
Faptul că o mare parte din personalul de recensământ nu a semnat contracte cu BNS a fost semnalat și de „Tinerii Moldovei”. Mai mult, un instructor explică tergiversarea procesului de recepționare a dosarelor complete prin absența contractelor, unicul lucru care asigură obligativitatea îndeplinirii sarcinilor și remunerarea acestora. Mai mult, o mare parte din recenzori nu s-au simțit pregătiți și au renunțat la funcție.
Un alt rateu dat de Biroul Național de Statistică este faptul că numărul celor nerecenzați este foarte ridicat, fapt infirmat de Birou. În decursul recensământului, conform Luciei Spoială, personalul a primit peste o mie de apeluri telefonice zilnice cu plângeri, concretizări, verificări. Numărul ridicat de sesizări din partea societății civile cu referire la faptul că nu au fost recenzate, a fost explicat de Lucia Spoială prin faptul că „recensământul populației este un exercițiu statistic care permite marje de eroare de participare de maximum 6-7%, de non-răspunsuri și de refuzuri”. Pentru acest „exerciţiu” s-au cheltuit 89 de milioane de lei.
Calitate?
Despre calitatea rezultatelor recensământului s-au pronunțat, iarăși, mulți sociologi. „Cercetarea științifică din domeniile economic și social, ca și din alte domenii, găsește în datele de recensământ o materie primă indispensabilă și extrem de valoroasă”, accentuează Vasile Ghețău, director al Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, adăugând că, în cazul unui recensământ nereușit din diverse motive, „drept rezultat va fi imposibilitatea elaborării programelor și politicilor de dezvoltare menționate, fie programe și politici inadecvate și fără rezultatele așteptate de populație”.
Deocamdată, Moldova funcționează după politici publice bazate pe date statistice vechi de 11-12 ani. Or, când este vorba despre ideologii, etnie și limbă, populația are nevoie de mult mai mult timp pentru a-și schimba viziunile, dar și de o conducere responsabilă, corectă și nicidecum coruptă, cum am avut de când am obținut independența.
Timpul.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
