„Orice absolvent de la orice universitate din R. Moldova sau din alte părți, după terminarea facultății devine „boier”, la costum, cu cămașă albă și cravată, în afară de specialiștii din domeniul agrar. Eu am lucrat agronom, sunt agronom de specialitate. Numai în ziua de Paști puteam îmbrăca o cămașă albă și o cravată, așteptam să vină lumea de la biserică și plecam la semănat, că lucrările trebuie efectuate la timp. Iată diferența”, explică rectorul Universității Agrare din Moldova (UASM), Gheorghe Cimpoieș, de ce anume tinerii se orientează mai puțin spre facultățile cu profil agricol. Chiar și așa, administrația n-are dificultăți la îndeplinirea planului de admitere. „Noi mergem în toate liceele din țară și le vorbim elevilor. Mai puțini vin la contract și asta pentru că cei de la sate nu prea își pot permite să plătească taxele”, menționează rectorul.
Potrivit lui, cele mai solicitate facultăți de la Universitatea Agrară sunt cele cu profil economic. „La noi se studiază economie agrară, management agrar, contabilitate. Avem și juridică. Am început să pregătim specialiști în drept patrimonial. Specialitatea cadastru și evaluarea imobilului, la fel, sunt solicitate. Am vrea ca și alte specialități ca zootehnia ori horticultura să fie căutate”, precizează Gheorghe Cimpoieș.
„Embargo” la specialiști
Pe de altă parte, spune rectorul, odată cu embargoul rusesc la vinuri, au scăzut semnificativ cererile pentru specialitatea viticultură și vinificație. „Întrucât e normal să fie un ciclu închis de la plantarea viței-de-vie până la comercializarea vinului, eu m-am luptat câțiva ani ca să fie deschisă această specialitate. Anterior, noi pregăteam viticultori, iar Universitatea Tehnică – vinificatori. Am reușit și s-a creat această specialitate, dar după ce s-a pus embargo pe vinurile moldovenești cererea pentru această specialitate a scăzut dramatic. Cu greu îndeplinim planurile de admitere”, subliniază rectorul Universității Agrare, instituție care anul trecut a împlinit 80 de ani de la înființare.
Cu toate acestea, dintre toate meseriile, zootehnia este cel mai puțin solicitată. „Ba a fost secetă, au pierit animalele, toate fermele au fost distruse, iar ca să faci o fermă ai nevoie de investiții serioase, să aduci vaci de peste hotare”, explică Gheorghe Cimpoieș.
Potrivit lui, o bună parte dintre cei care vin să-și facă studiile la UASM fie și-au propus să-și deschidă o afacere în agricultură, fie părinții deja activează în domeniu și ei vor să învețe cum să dezvolte businessul de familie. Totuși, un sondaj realizat printre studenții universității arată că peste 60% dintre ei vor să muncească în centrele raionale ori în Chișinău și doar o foarte mică parte din ei planifică să se întoarcă în localitatea de baștină.
Moldova are potențial, dar e nevoie și de muncă
„Moldova are potențial agricol. Condițiile pedo-climaterice dau producției noastre un gust specific. Luați niște mere de import și luați un măr moldovenesc și o să observați diferența. Și asta este remarcat și de cei străini care vin în RM. Noi cândva am produs peste un milion de tone de fructe. Acum, dacă am produce atât, am fi un concurent serios pe piața europeană. Dar la noi cred că se face o greșeală strategică când se pune accent pe agricultura ecologică. Aceasta e o modă care va trece”, susține Gheorghe Cimpoieș. El este de părere că agricultura este un domeniu profitabil din care se pot obține milioane de lei, doar în cazul respectării tehnologiilor de producție. Mai mult, rectorul consideră că Moldova își va putea asigura necesarul de producție agricolă numai atunci când va întreprinde măsuri de irigare a solului. „Fără umiditate nu se pot obține nici mere calitative, nici legume. De aceea, R. Moldova trebuie împânzită cu sisteme de irigare. Numai atunci o să putem concura cu europenii”, conchide agronomul.
Universitatea Agrară de Stat din Moldova a fost înființată la 9 aprilie 1933, odată cu promulgarea de către Regele Carol al II-lea a Legii despre transformarea Secției de Științe Agricole a Universității din Iași în Facultatea de Științe Agricole cu sediul la Chișinău. Până în prezent aici au studiat peste 50 de mii de specialiști.
Ce spun fermierii despre tinerii specialiști în agricultură:
Vladimir Simașco, director SRL „Cioara”, Hâncești, specializată în creșterea și procesarea culturilor etero-oleaginoase
„Toți vor să se facă juriști și nu vor să facă agricultură, iar noi lucrăm cu cei care sunt. La mine în gospodărie dacă 10 ani în urmă erau 37 de specialiști, azi sunt 8 și ei sunt și agronomi, și zootehnicieni, și ingineri. Ne chinuim cum putem, îi mai trimitem la perfecționare. Ar fi de dorit ca acest domeniu să fie îmbunătățit. Ducem lipsă de specialiști în domeniul agrar. Tinerii specialiști pleacă la muncă peste hotare. Ar fi bine ca la nivel de guvern să se întreprindă măsuri. Noi vrem să ne vină fonduri europene, dar n-o să le putem valorifica pentru că n-avem specialiști”.
Ștefan Condratiuc, președintele Asociației Apicultorilor din Moldova
„Este deficit de specialiști. Nu avem, practic, specialiști în domeniul sanitar-veterinar, în domeniul zootehnic. Cu toate acestea, în ultimii ani se simte faptul că mai mulți tineri vin să facă agricultură, datorită proiectelor de sprijin cum sunt PNAET și PARE și IFAD, și-și pornesc o afacere în apicultură”.
Viorel Voinu, fermier din Cantemir, s. Stoianovca
„Practic nu sunt specialiști în domeniul agrar aici. Ei nici nu există. Cu cei mai răi care-au rămas cu ei mă descurc. E deficit de cadre, pentru că toți care pleacă la universitate se duc că vor diplomă, dar carte nu fac deloc, nu-și aleg bine facultatea și se duc cu ochii închiși. Tractoriști nu vrea să devină nimeni, pentru că li se pare o rușine să fii tractorist. Toți vor să fie juriști. Mulți pleacă peste hotare la muncă. 80% din angajații mei nu știu nici să scrie, nemaivorbind de studii superioare.
Tinerii nu mai au dorință să lucreze, dar vor salariu mare și imediat. Eu am accesat un proiect de la IFAD, am luat un tractor nou și nici până azi n-am găsit un tractorist potrivit pentru un tractor nou, care costă peste 400 de mii de lei. Vreo 5-6 persoane au încercat și nu se descurcă cu tehnica modernă. E foarte complicat. Și din cauza aceasta și afacerea mea are de suferit, dar și economia per ansamblu”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
