Editorial

Tiraspolul fără ghilimele sau de ce parlamentul vrea o ședință secretă, fără presă

De foarte mult timp însă politicienii de la Chișinău, dar și o bună parte a jurnaliștilor, nu mai fac acest lucru. Și nu-l fac fiind ghidați, cred ei, de un scop nobil: „să nu tensioneze situația dintre cele două maluri„, „să nu pună sub lovitură formatul 5 plus 2”, „să nu irite Federația Rusă” ș.a.m.d. De două decenii, în numele acestui „scop nobil”, Moldova independentă și suverană tolerează în stânga Nistrului o grupare criminală care a ocupat cu forța armelor o parte a teritoriului nostru național, luând ostateci câteva sute de mii de cetățeni. Această grupare are toate caracteristicile clasice pentru a fi calificată drept una teroristă. La începuturile „conflictului transnistrean”, prin 1991 – ”92, ea așa și era calificată oficial – vedeți hotărârile adoptate de primul parlament independent și democratic al R. Moldova. Cu timpul însă ceva s-a întâmplat căci lexicul a fost îndulcit iar conducerile de vârf de la Chișinău s-au dedulcit cu teroriștii de la Tiraspol din care cauză ghilimelele au început să-și ia zborul, ca niște păsări speriate, când de pe un cuvânt, când de pe altul, până când au dispărut cu totul de pe cuvintele „radicale”, care pot „tensiona situața la Tiraspol”. Astfel, „criminalul Smirnov”, devenise „liderul separatist de la Tiraspol”, apoi „liderul administrației de la Tiraspol”, mai apoi ghilimelele au zburat în țările calde și nu s-au mai întors, Smirnov devenind – fără ghilimele! – partener de dialog și liderul de la Tiraspol. Repet, fără ghilemele. Soarta lui Șevciuk (presa noastră nu-l ortografiază cu K, ci cu C…) a fost mai bună, el nu a trecut prin faza umilitoare a ghilimelelor, intrând în marea politică regională a rușilor curat, neprihănit, deci fără ghilimele și fără dosare penale.
În timp ce de pe Tiraspol și liderii lui zburau ghilimelele, R. Moldova era băgată tot mai adânc între parantezele puse de ruși. Chișinăul a cedat și a renunțat pas cu pas la toate deciziile și hotărârile primului parlament, apoi la hotărârea parlamentului din 2005. Chișinăul nu și-a mai amintit de cei „trei D”. În numele „soluționării conflictului transnitrsean” – dar și pentru a nu „tensiona sitația”! – ex-premierul Filat a acoperit stema Moldovei, ca să nu-l irite pe criminalul, pardon, pe liderul de la Tiraspol, Șevciuk.

De ce scriu aceste lucruri?

S-au scurs exact zece zile de când la Tiraspol, „liderul transnistrean” a semnat „legea” cu privire la ”frontiera de stat a republicii moldoveneşti nistrene”. Potrivit acestei „legi” "frontiera de stat nu poate fi schimbată de către ţările vecine în mod unilateral". Ați înțeles? R. Moldova a devenit ”țară vecină” care …nu poate în mod unilateral. Dacă vrea să afle care-i sunt frontierele trebuie să consulte liderii de la Tiraspol lui. Obrăznicia rusească nu are limite, spre deosebire de abulia politică și demnitatea națională a liderilor de la Chișinău care e foarte limitată, de dimensiuni infinitezimale. Consiliul de Securitate are alte probleme de rezolvat, mai importante decât integritatea teritorială a țării. În sfârșit, după multe frământări și ezitări, conducerea parlamentului și-a luat inima în dinți și s-a hotărât să organizeze o ședință pe această temă, dar una „închisă”, fără presă…

Asta e culmea!

Mă întreb ce secrete mai există, domnilor, în această problemă, ce decizii secrete intenționați să adoptați pe care nu trebuie să le știm și noi, prostimea!? Poate vreți să decideți arestarea lui Smirnov, Șevciuc, a „miniștrilor” și „deputaților” de la Tiraspol? Nu cred. În R. Moldova nu există secrete militare și economice. Mai degrabă vreți o ședință secretă, ca nu cumva spre noi, prostimea care v-a votat, să se scurgă niște informații care ar tensiona situația nu numai la Tiraspol, dar la Chișinău. Vă temeți să nu fie deconspirate rețelele financiar-economice, businessul criminal dinte cele două maluri, precum și afacerile criminale frățești dintre liderii celor două „țări vecine”. De când există acest stat au fost elaborate și votate legi și acorduri care seamănă cu o felie de cașcaval, adică pline de găuri, adică ciuruite de excepții care au transformat Transnistria într-un humus excelent nu numai pentru micile gheșefturi și mica pleașcă transfrontalieră, ci și pentru marea corupție și contrabandă… Mai știm că de când există acest stat există solidarități oculte și criminale între mai marii peste cele două maluri
Asta vrea să ascundă parlamentul de noi?

Apropo, nu am observat ca magnifica noastră societate civilă să fie vexată de decizia parlamentului de a examina „ultimele evoluții de la Tiraspol” într-o ședință secretă. De ce oare..?
 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *