Pe lângă aceasta, tinerilor specialiști li se oferă un salariu, care, de regulă, nu depășește nici două mii de lei. Drept urmare, tinerii nu sunt motivați să activeze în acest domeniu. Între timp, majoritatea bibliotecilor din țară sunt administrate de bibliotecari pensionari.

Bibliotecarul face legătura dintre cititor și bibliotecă

Mai mulți înțelepți spuneau că biblioteca este un templu al lecturii, al discursului, în tovărăşia celor mai de seamă spirite ale culturii universale – de la îndepărtata antichitate până la ultimii contemporani. Iar cel căruia îi este prescris să facă legătura dintre bibliotecă și cititor este bibliotecarul, care nu poate fi decât un intelectual dinamic și un mare iubitor de carte.

După ce intri în Biblioteca Națională a RM, ai impresia că ești într-o altă lume. Aici este viu fiecare colțișor. Cei dornici de a obține cunoștințe primesc cărțile necesare și citesc în liniște. Mai mult, pentru ca tot procesul să funcționeze ca pe roate, lucrează mai mulți bibliotecari bine instruiți. Fiind cea mai importantă instituție de acest gen din țară, personalul este angajat selectiv și trebuie să corespundă anumitor cerințe.

În pofida acestor criterii rigurose de angajare, salariile bibliotecarilor sunt foarte mici și este greu de imaginat câți bani primesc atât bibliotecarii din Chișinău, cât și cei de la țară. Totodată, ultimele studii arată că bibliotecarul tradițional, pe care l-am cunoscut până nu demult, practic nu mai există, întrucât acum toți trebuie să cunoască tehnologiile informaționale, managementul și marketingul de bibliotecă sau cerințele de lectură.

Cărțile și ziarele sunt cele mai mari averi ale ei

Eudochia Boboc este pensionară, dar continuă să lucreze bibliotecară la Biblioteca Națională. Femeia a ajuns aici în anul 2001, însă până atunci a mai lucrat în același domeniu, aproape 30 de ani, într-un sat din nordul țării. Bibliotecara spune că ar ceda cu mare plăcere locul său de muncă unui tânăr specialist, dar, din păcate, nimeni nu dorește să lucreze pentru un salariu foarte mic.

„Am o experiență de muncă de 40 de ani și primesc un salariu între 2.400 și 2.800 de lei. Cărțile, revistele și ziarele sunt cele mai mari averi pe care le poate avea un om și eu mă consider cea mai bogată. Printre colegi, majoritatea sunt pensionari. Totodată, această muncă ne pune în pericol sănătatea, pentru că ziarele și cărțile, fiind aduse din arhivă, sunt deteriorate, pline de praf și cu miros specific. Iar pentru acest lucru avem un adaos salarial de doar 140 de lei”, mărturisește Eudochia Boboc.

Primul salariu a fost de 250 de lei

Diana Lupușor, bibliotecară și șefa serviciului de numerizare de la Bibliotaca Națională, povestește că a încercat pentru prima dată profesia în 2006, fiind încă studentă. Dacă inițial era cea care înmâna cititorilor cărți, acum femeia scanează colecțiile de cărți vechi și rare pentru a le include într-o bază de date digitală.

„Când eram la facultate, am decis să-mi fac propriii bănuți și am ajuns la bibliotecă. Primul salariu a fost de 250 de lei. Acum, după șapte ani de experiență, am un salariu de 3 mii de lei pe lună. În acesta se include și gradul I, pe care l-am obținut recent, dar și adaosul salarial pentru condiții nocive de muncă. Totuși, salariile sunt mici. Un tânăr specialist are în jur de 1500 de lei pe lună și, prin urmare, vin puțini absolvenți să muncească la bibliotecă. Singura mea motivație pentru această meserie este pentru că simt că fac ceva pentru generațiile viitoare”, mărturisește mândră Diana Lupușor.

S-a plictisit să mai fie profesoară și s-a făcut bibliotecară

O altă bibliotecară, pe care am găsit-o în spatele rafturilor de cărți din cadrul aceleiași instituții, este Elena. Tânăra a absolvit facultatea de limbi străine și, deși a lucrat mai mulți ani în acest domeniu, acum o lună și jumătate femeia s-a angajat bibliotecară.

„După prima lună de muncă am primit salariul de 1100 lei, dar mi s-a promis că după ceva timp acesta va ajunge pănă la 2 mii. Evident, banii sunt puțini, dar eu locuiesc împreună cu părinții, mai fac meditații de limbă engleză și mă descurc. Dacă nu aș avea un alt suport financiar, n-aș putea face față cheltuielilor”, afirmă Elena.

De cealaltă parte, tot ea menționează că această profesie este într-o schimbare permanentă și ai cu cine interacționa mereu.

De altfel, un înțelept spunea: „O bibliotecă, chiar cu acces liber, dar fără bibliotecar este tristă şi rece”. Deci, trebuie să investim în bibliotecarii noștri, pentru că ei fac cartea mai atractivă.

Conform Rezoluției Congresului al VII-lea al bibliotecarilor din RM de anul trecut, în cele circa 2941 de biblioteci din țara noastră se deține un patrimoniu de 88081,1 mii documente, din care doar 24048,4 mii exemplare (27,3%) în limba română. 4699 de bibliotecari, angajați în structurile Sistemului Național de Biblioteci, asigură anual servicii bibliotecare pentru 1,5 milioane) de utilizatori, dintre care jumătate au până la 16 ani, înregistrându-se aproape 20 de milioane de vizite și peste 40 de milioane de împrumuturi.