UE blochează pe termen nelimitat banii Rusiei și deschide calea pentru „împrumutul de reparații” pentru Ucraina
Uniunea Europeană face un pas considerat istoric în politica de sancțiuni împotriva Rusiei: îngheață pe termen nelimitat activele Băncii Centrale ruse aflate în spațiul comunitar, estimate la aproximativ 210 miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestor sume este blocată la Euroclear, în Belgia, iar decizia marchează trecerea de la sancțiuni temporare, reînnoite la șase luni, la un regim de blocare stabil, cu miză politică și financiară uriașă.
Noutatea este că această decizie nu va mai trebui reînnoită periodic și poate fi adoptată cu majoritate calificată la nivelul UE, ceea ce reduce riscul blocajelor politice și al veto-urilor venite din partea unor state reticente. Practic, Bruxellesul își creează un instrument mai solid și mai predictibil de presiune asupra Moscovei, legând direct agresiunea militară împotriva Ucrainei de costuri financiare pe termen foarte lung pentru Rusia.
Deocamdată, banii nu sunt confiscați propriu-zis, ci rămân „înghețați” – Rusia nu îi poate folosi, retrage sau gestiona, dar titularul de drept nu se schimbă formal. Totuși, această blocare deschide calea pentru un mecanism numit „împrumut de reparații” pentru Ucraina, estimat la până la 90 de miliarde de euro. Ideea este ca, în numele acestor active rusești, să fie emis un împrumut pentru Kiev, care să fie rambursat ulterior din profiturile generate de fondurile înghețate sau, în scenariul dorit de unii, chiar din activele rusești în sine.
În interiorul Uniunii Europene, dezbaterea este departe de a fi încheiată. Belgia, statul unde se află Euroclear și, implicit, majoritatea acestor active, cere garanții juridice foarte clare, de teamă să nu fie prinsă în procese internaționale de despăgubiri. Bruxellesul trebuie să fie sigur că orice utilizare a fondurilor sau a profiturilor nu va declanșa litigii costisitoare în instanțe internaționale sau nu va submina credibilitatea UE ca spațiu sigur pentru rezervele valutare ale altor state.
De cealaltă parte, Polonia și țările baltice – Estonia, Letonia, Lituania – cer confiscarea integrală a fondurilor rusești și folosirea lor directă pentru reconstrucția Ucrainei. Pentru aceste state de pe flancul estic, care simt cel mai acut amenințarea Rusiei, simpla înghețare este insuficientă: ele vor ca Moscova să plătească efectiv, în bani lichizi, pentru distrugerile provocate la Kiev, Harkiv, Mariupol și în restul teritoriilor ucrainene.
În acest punct, Bruxellesul încearcă să facă un echilibru fin între sprijinul ferm pentru Ucraina și riscurile legale și financiare pe termen lung. Pe de o parte, există presiune politică puternică pentru ca Rusia să suporte costul reconstrucției. Pe de altă parte, există teama că un precedent de confiscare totală a rezervelor unui stat ar putea zgudui încrederea globală în sistemul financiar european și ar declanșa reacții dure la nivel internațional.
Ceea ce este clar, însă, e că înghețarea pe termen nelimitat a activelor Băncii Centrale ruse transformă aceste fonduri într-o armă economică de durată în mâinile UE. Fie că vor alimenta direct un „împrumut de reparații” pentru Ucraina, fie că vor rămâne garanție politică și financiară în negocierile viitoare, decizia transmite Moscovei un semnal fără echivoc: invazia costă nu doar vieți și teritorii, ci și accesul la propriile rezerve într-unul dintre cele mai importante centre financiare ale lumii.
