Primele restricţii au fost anunţate de SUA pe 16 iulie 2014, care au impus un embargo asupra noilor împrumuturi pentru băncile şi companiile de stat din Rusia, precum şi în furnizarea de echipamente high-tech pentru industria de petrol şi gaze şi industria de apărare. În următoarele două luni, la aceste sancţiuni au aderat statele membre UE.
Potrivit unei declaraţii mai vechi ai lui Barack Obama, restricţiile comerciale practic au „rupt economia rusă în zdrenţe”.
Pe parcursul anului, moneda rusă s-a devalorizat de la un curs de 33 ruble pentru un dolari, la 65 ruble, conducând la o creştere a inflaţiei medii anuale în luna februarie la peste 16%. PIB-ul Rusiei a fost în continuă scădere. Dar deteriorarea sectoarelor financiare şi industriale de pe piaţă internă au fost cauzată mai degrabă de scăderea bruscă a preţurilor la petrol, decât de sancţiuni, afirmă experţii intervievaţi de „MK”.
Cei mai mulţi analişti occidentali susţin că războiul sancţiunilor între Occident şi Moscova a deteriorat într-o măsură mai mare situaţia economică a Rusiei. De aceeaşi părere sunt şi unii experţi ruşi, care cred că Moscova are nevoie urgenţă să se înţeleagă cu Occidnetul cu privire la eliminarea restricţiilor comerciale, să rezolva situaţia din Ucraina şi să elimine restul de diferenţe geopolitice cu Occidentul.
Panică s-a transferat treptat şi la nivelul populaţiei ruse. Potrivitsondajului „Levada Center” care a avut loc în luna iulie a anului trecut, două treimi din respondenţi declarau că nu le pasă nici de izolarea internaţională a ţării, nici deconstrangerile politice şi economice. Acum, aceeaşi stare de spirit optimistă manifestă mai puţin de jumătate din respondenţi.
Mai ales cetăţenii obişnuiţi privesc cu îngrijorare la deprecierea rublei, slăbirea monedei naţionale este o lovitură pentru buzunarele şi veniturile ruşilor. Într-adevăr, înainte de introducerea sancţiunilor sectoriale, la mijlocul lunii iulie a anului trecut, dolarul era listat la un curs de 33,8 ruble. Acum cursul fluctuează în apropiere de nivelul de 56-57 de ruble, iar unii experţi susţin că până la sfârşitul anului, în cazul celui mai nefericit scenariu pentru Rusia, dolarul va ajunge la 75 de ruble.
Petrolul nu e vodcă
Pentru economia Rusiei în ansamblu, sancţiunile occidentale s-au dovedit o surpriză neplăcută. Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice, pentru anul în curs PIB-ul Rusiei ar urmă să scadă cu aproximativ 2,5%. Există previziuni şi mai sumbre. De exemplu, fostul ministrul de finanţe, Alexei Kudrin, insistă pe o reducere a PIB de 4%.
Pierderea totală a economiei ruse din cauza sancţiunilor va ajunge până la finele anului la 200 miliarde de dolari. Anul trecut, PIB-ul Rusiei a fost de aproximativ 2.100 miliarde dolari. În acest an va fi mai mic. Este evident că sancţiunile vor „mânca” aproximativ 1-1,5% din PIB.
Potrivit unui raport al agenţiei de rating Fitch, Rusia este foarte dependenţă de echipamentele occidentale pentru forajul orizontal şi fracturarea hidrologică, importând mai mult de 50 la sută din astfel de utilaje. „Producătorilor ruşi le vor trebui mai mulţi ani pentru a înlocui echipamente importate cu componentele furnizate de ţări care nu au aderat la sancţiunile occidentale, dar acestea sunt susceptibile de a fi de o calitate mai scăzută” – spun analiştii Fitch.
Şi companiile petroliere ruseşti se pregătesc de vremuri grele. Vice-preşedintele LUKOIL Leonid Fedun afirmă că, urmare a sancţiunilor, reducerea producţiei de petrol din Rusia poate fi de până la 7% pe an.
La începutul lunii iulie, UE a extins sancţiunile împotriva Rusiei pentru încă şase luni (până pe 31 ianuarie 2016). SUA a extins restricţiile pe un an.
Speranţa Kremlinului acum este doar adâncirea dezacordului în sânul UE din cauza unor membri vulnerabil influenţei ruseşti precum Grecia, Ungaria sau Italia.
sursa: paginaderusia.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
