Ex-ministrul Agriculturii recunoaște că în perioada când se afla în fruntea ministerului, constant, era presat și chiar șantajat de șefii partidului din care făcea parte (n.red.: PLDM) deoarece mulți voiau pământ. Pentru că nu s-a supus, zice el, în 2014 i-a fost retrasă susținerea politică și chiar a fost amenințat cu moartea de anumite structuri ilegale. A avut parte de controale înjositoare, dar într-un final s-a constatat că totul a fost o minciună. Mai bine de un an, Vasile Bumacov promovează imaginea R. Moldova în țara soarelui răsare, timp suficient ca să înțeleagă că vinurile și bucatele noastre sunt pe placul japonezilor.

– Ați fost ministru al Agriculturii mai mulți ani, de ce ați ales, totuși, să deveniți ambasador al R. Moldova în Japonia?
– Fiind membru și exponent în guvern al unui partid politic, pe parcursul mandatului eram constant presat, dacă nu chiar șantajat de şefi şi deputați, care aveau tot felul de cerinţe. O parte nu se săturau de pământ, Slavă Domnului, acuma pe câțiva i-au saturat. Deoarece nu era în firea mea să mă supun cerinţelor ilegale, în 2014 mi-a fost retrasă susținerea politică, pe care, de fapt, de prin 2012 nici nu prea o avusem. Drept rezultat, m-am retras și din politică.

Cât privește funcția de ambasador, a fost o decizie a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, susținută de Guvern şi Președinție, pe care am considerat-o a fi o onoare. Cu atât mai mult, că eu deja aveam experiență de lucru cu japonezii de peste 15 ani, obținusem rezultate foarte bune din colaborarea cu ei și consider că am luat o decizie corectă. Nu a fost simplu de a înfiinţa aici, în Japonia, Ambasada Republicii Moldova, începând totul de la zero, dacă nu am fi avut experiența necesară de a conlucra cu colegi din această țară deosebită.

– Și totuși ce trebuie să faci sau cu cine trebuie să prietenești ca să fii numit într-o asemenea funcție?
– Constat că am avut multe funcții în viața mea, dar niciodată nu am fost numit pe criterii de prietenie. Mereu am fost invitat când a fost nevoie de experiența și cunoștințele mele. Nu am avut așa prieteni ca sa fiu promovat fără a avea experiența necesară, până nu am reușit să susțin două teze, să fiu profesor și prorector la 33 de ani și mai ales să acumulez în același timp vastă experiență internațională. Majoritatea prietenilor mei sunt la fel, profesioniști, care au fost promovați când a fost nevoie de potențialul lor.

„Savanții adevărați au fost marginalizați și nu primeau nici măcar salariile mizere”

– Ministerul Educației, Culturii, Sportului, Științei și Tehnologiei al Guvernului japonez oferă burse de studiu pentru anul 2017 studenților și cercetătorilor internaționali, care doresc să studieze în universitățile nipone. Cât de important este pentru tinerii moldoveni să-și facă studiile într-o asemenea țară ca Japonia?
– Consider că este foarte important. Din punctul de vedere al materialului și obiectelor de studii nu cred ca este o mare diferență de alte țări. Cel mai important pentru noi, care suntem în proces de creare a unei societăți democratice, este de a învăța din experiența reală a societății nipone, care este un mare succes pe plan mondial. Ceva timp în urmă și prin părțile noastre s-a încercat crearea unei societăți mai drepte pe baza unor teorii, care după cum cunoașteți a eșuat. Aici se poate de învățat nu numai din teorie, dar ce este mult mai important, din rezultate practice, care au demonstrat superioritatea societății nipone pe plan mondial.

– Cât timp ați fost ministru al Agriculturii, ați promovat „Reforma științei și învățământului agricol”. Cât de putrede sunt lucrurile în această sferă și în ce măsură ar putea să se schimbe ceva după ce a fost schimbat rectorul Universității Agrare de Stat din Moldova?
– Recunosc că a fost unica reformă, pe care am elaborat-o, dar nu am reușit să o implementez în practică. Impediment nu a fost numai rectorul universității agrare. Problema a fost mult mai complexă și așa cum spuneți dumneavoastră destul de putredă. Eu am venit din domeniul universitar și de cercetare, am trecut toate etapele și știu foarte bine cine și ce reprezintă. Conștientizam cât de organizată era opoziția, dar experiența de activitate practică în domeniu, cât și cel internațională nu-mi permitea să mă prefac că nu observ dezastrul din domeniul pentru care am un respect deosebit. Savanții adevărați au fost marginalizați și nu primeau nici măcar salariile mizere. Pe unele instituții pusese mâna afaceriști cu studii și cunoștințe dubioase, s-au implicat în politică, au consumat sume colosale de bani și au umplut câmpurile experimentale de buruieni, chiar în preajma Capitalei, de-ți era rușine să spui cui aparțin.

Mulți agricultori îmi spuneau câți bani și timp au irosit din cauza consultanței incompetente primită de la ei și au fost nevoiți să defrișeze plantații întregi. Numai pentru faptul că am îndrăznit să-i critic, m-au dat în judecată. Sigur că am câștigat, dar cât timp am pierdut și încă eram atacat de câțiva jurnaliști, care erau prietenii lor. Marea majoritate a jurnaliștilor au fost totuși cei mai fideli susținători și promotori ai reformelor care le implementam. Pentru a efectua o așa reformă complexă e necesară o decizie politică la cel mai înalt nivel și eu cred că ea deja s-a copt la noi. Acum eu realizez, că la acel moment nici nu era posibil. Prea mare era prietenia între unii politicieni și pseudosavanți.

„Japonia susține statele care doresc o societate democrată”

– Țara Soarelui Răsare, care este a treia economie din lume, a devenit un partener important al Moldovei. De la stabilirea relațiilor diplomatice, Japonia ne-a oferit suport financiar și tehnic în valoare de peste 150 de milioane de dolari. De ce statul nostru prezintă un interes atât de sporit pentru Japonia?
– Japonezii au trecut prin mari greutăți, dar au și savurat în ultimele șase decenii „Miracolul Japonez”, rezultatul muncii, ingeniozității și unității naționale. Astăzi, Japonia este o putere globală, care cel mai mult susține pacea și protejează natura pe pământ. Japonia susține nu numai Republica Moldova, dar toate țările care doresc să creeze o societate democrată, pașnică și progresivă. Atât timp cât noi vom continua această cale, vom avea susținerea statului nipon.

– Anul acesta Guvernul Japoniei va aloca Republicii Moldova granturi de aproximativ 400 mii dolari SUA în cadrul programului „Kusanone”, care vor fi destinate proiectelor din domeniul sănătății. S-a schimbat ceva în sfera susținerii financiare de când R. Moldova are ambasadă în Japonia?
– Guvernul Japoniei a alocat granturi nu numai în cadrul programului Kusanone. Recent, Ministerul de Externe al Japoniei a mai acordat 4,8 milioane de dolari SUA pentru dotarea cu tehnică performantă a producătorilor agricoli și contribuirea la protecția solurilor din țara noastră.

Deschiderea în 2016 a ambasadelor Japoniei în R. Moldova și a R. Moldova în Japonia, la sigur a impulsionat relațiile moldo-nipone, dar nu acesta este factorul determinant. Consider că lansarea de către autoritățile actuale ale R. Moldova a acțiunilor concrete de luptă cu corupția și promovarea reformelor au favorizat cel mai mult dorința Guvernului Japoniei de a ne ajuta.

„Când ajutorul financiar este furat, nu trebuie să te aștepți la mult respect”

– În cadrul unui interviu pentru IPN ați declarat că după anul 2013 asistența generoasă din partea Guvernului nipon a fost practic sistată. Una din cauze a servit faptul că oficialii moldoveni refuzaseră neîntemeiat câteva întrevederi importante la nivel înalt oferite de Guvernul Japoniei și nu au mers la Tokyo. Apoi s-a aflat că din sistemul nostru bancar a fost furat un miliard de dolari. Cum au reușit autoritățile noastre să recapete încrederea japonezilor?
– Adevărat este că la ora actuală şi noi aici la ambasadă, dar şi statul nostru depunem eforturi considerabile ca să recăpătăm stima şi încrederea japonezilor. Ei sunt foarte atenți la tot ce se întâmplă acolo, unde acordă surse financiare din contul contribuabililor niponi. Când ajutorul nu este folosit eficient sau, și mai rău, este furat, nu trebuie să te aștepți la mult respect. Societatea niponă nu poate fi tolerantă la așa situații în raport cu structurile statului care acordă ajutoare. Republica Moldova va putea beneficia de susținere și mai importantă din partea Japoniei, dacă se vor continua reformele și se va păstra direcția dezvoltării spre o societate mai democrată și mai modernă.

– La a patra ediție a concursului „SAKURA Japan Women’s Wine Awards” din februarie 2017, juriul compus din 603 membri a apreciat 4212 vinuri din 37 state ale lumii, dintre care 1872 au fost selectate pentru distincții în categoriile „Aur Dublu”, „Aur” și „Argint”. Printre vinurile câștigătoare se regăsesc și șapte branduri din R. Moldova. Care este atuul vinurilor moldovenești în Japonia?
– Așa este firea japonezilor. Ei întotdeauna sunt foarte curioși să descopere ceva nou, ceva deosebit. Spre marele nostru noroc, majoritatea vinurilor noastre se potrivesc perfect cu gustul niponilor. Ei preferă vin cu un buchet mai pronunțat, sau cum spun ei mai „fruity”, mai parfumat. Datorită acestui avantaj, dacă vom munci mult și vom fi corecți, piața niponă va deveni una importantă, stabilă și corectă.

– Totuși, lucrurile nu au stat mereu atât de bine. Cu câțiva ani în urmă, unii afaceriști din Moldova, exportau în Japonia vinuri de pe timpul sovietic, deja stricate definitiv și le vindeau la prețuri exorbitante. Cum ați soluționat această problemă și în ce măsură a fost afectată imaginea noastră?
– Sper mult că acel incident nu va afecta considerabil imaginea țării și a vinurilor noastre. Cu ajutorul MAEIE am reușit să atenuăm aceasta problemă, chiar dacă nu a fost soluționată în totalitate. Cantități prea mari de vin, produs în timpul sovietic, au fost furate de la o întreprindere de stat și au fost trimise încoace. Deci, nu va fi ușor să le scoatem de pe piață. Regretabil, dar unii responsabili de acest domeniu s-au făcut că plouă!

„Faptul că în Japonia practic nimic nu se fură – este o mândrie națională”

– Vorbind despre furt. Am citit undeva că „în Japonia nu există acest fenomen”. În R. Moldova însă furtul a devenit o carte de vizită. Cum am putea implementa această atitudine și la noi, acasă?
– Chiar nu știu ce să vă răspund! Este un viciu care va fi foarte greu de diminuat, nu mai zic de eradicat. Pentru japonezi faptul că aici practic nimic nu se fură, este o mândrie națională. Chiar și în timpul celor mai severe calamități naturale când atâta lume suferă și duce lipsă de lucruri elementare, jaful este exclus. Pe când la noi, din păcate furtul într-o perioadă foarte îndelungată a fost un „sport unional”. Și în Moldova au fost timpuri când furtul era o mare rușine și nu erau decât unul, doi tâlhari în sat. Cu părere de rău, acest viciu a fost impus, promovat și va dura mult până se va diminua. Numai promovarea culturii prin educație din copilărie și pe parcursul întregii vieți, dar și pedepsele dure, vor da rezultate.

– Ați declarat într-un interviu anterior că japonezilor le plac mai multe bucate tradiționale moldovenești. Zeama cu tăiței de casă, sarmalele sau friptura de porc sunt doar câteva dintre preferințele lor. Ce bucate și produse ar mai putea prezenta interes pentru piața japoneză, dar și care nu ar fi atractive pentru ei?
– Tot ce este pregătit cu suflet, din produse naturale, este atractiv pentru japonezi. Ce nu le place japonezilor la sigur, sunt mesele excesiv de încărcate și risipa nejustificată. Ei au moștenit din timpurile mai grele respect pentru alimente tot așa cum părinții noștri cândva considerau că e păcat de aruncat mâncarea, așa consideră și japonezii. Ei sunt foarte curioși, preferă mai multe feluri, dar câte puțin. Fiind oameni extrem de educați, niponii nu prea pot refuza când li se oferă porții mari, dar pe urmă nu se simt bine. Le place mult tot ce se pregătește la noi, așa că mâncarea diversă și porții rezonabile vor fi apreciate oricând.

„Atragerea turiștilor este o mare artă și ea trebuie predată și învățată”

– În prezent, Japonia este vizitată anual de circa 20 de milioane de turiști, iar autoritățile depun eforturi vizibile ca până în 2020 să atingă cota de 30 de milioane. Turismul este tratat ca o prioritate națională acolo, dar la noi de ce este atât de subapreciat acest domeniu? Cu ce ar putea R. Moldova atrage mai mulți turiști?
– La noi nu mai este ignorat domeniul turismului și se văd acțiuni concrete în dezvoltarea acestuia. Este important că unii donatori susțin foarte activ dezvoltarea industriei respective. Da, domeniul dat mult timp a rămas nedezvoltat, deoarece nu se înțelegea la nivel de țară importanța lui. Se moștenise un comportament suspicios față de lumea străină, mai ales față de cei din Vest. Dar este bine că se schimbă mentalitatea. Va trebui de muncit mult la promovarea și la calitatea deservirii.

– La modul practic ce ar trebui să întreprindem?
– Cred că trebuie de școlarizat la cel mai înalt nivel pe cei care deservesc turiștii și care primii interacționează cu ei. Aceștia sunt reprezentanții care creează prima impresie despre țară. Nimeni nu merge la odihnă într-o țară ca să vadă „mutre înăcrite” ale personalului de deservire sau taximetriști, vameși, polițiști brutali și needucați. Atragerea turiștilor este o mare artă și ea trebuie predată și învățată.

„Nu le-am permis colegilor să strângă dijmă”

– Vorbind despre activitatea anterioară, de ministru al Agriculturii. Procuratura Generală a intentat 34 de dosare pentru subvenții frauduloase în agricultură, fiind stabilite cazuri când persoane cu funcţii de demnitate publică din cadrul Guvernului şi Ministerului Agriculturii au elaborat şi favorizat adoptarea unor hotărâri de Guvern dubioase. În unul din dosare ați fost vizat și dumneavoastră. Ce s-a întâmplat cu acel dosar – are o finalitate?
– Citez corect din Ordonanța Procuraturii cu ce s-a terminat acel dosar: „Scoatere de sub urmărire penală din motivul lipsei în acțiunile acestuia a elementelor infracțiunii”. Problema a fost, că în ultimul an de mandat, când mi s-a retras susținerea politică, directorul și câțiva angajați din AIPA au trecut de partea „colegilor” din conducerea partidului, care erau supărați că nu le-am permis să strângă dijmă de la exportul de fructe și de la subvenții. Ei insistau să impun proiectul 2KR să le dea tehnică gratis și mai recent, să împartă între ei creditul polonez, cu gândul să nu-l mai întoarcă. Când au aflat că aș putea fi numit ambasador, i-au scos pe cei de la AIPA în conferință de presă cu declarații mincinoase. Normal că procuratura s-a autosesizat. Au urmat o mulțime de controale înjositoare, dar în final s-a constatat că totul a fost o minciună.

– Ați spus anterior, în cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă, că în perioada când ați fost ministru, ați primit amenințări cu moartea și vi s-a dat de înțeles că ar putea suferi unii membri ai familiei. Care era motivul amenințărilor?
– Tot această gașcă a apelat la reprezentanții unor structuri ilegale ca să mă intimideze să semnez manualul de implementare a creditului polonez cu două clauze introduse de ei. Prima – acces la credit să aibă numai cei care prezintă garanții bancare. Vă dați seama cine atunci aveau garanții bancare, deci nu era vorba de agricultorii simpli. A doua – au modificat clauza rambursării creditului în așa fel, încât el să nu mai fie întors. Am fost impus să transmit proiectul polonez la AIPA, care nici în clin nici în mânecă nu avea cu procesul de creditare. Eu am refuzat să semnez și le-am spus că în asemenea condiții creditul va fi pierdut, după cum s-a și întâmplat ulterior.

„Este regretabil că imaginea Ministerului Agriculturii a fost afectată în ultimii doi ani”

– Acum câteva săptămâni, CNA și Procuratura Anticorupție au efectuat percheziții în biroul, deja, fostului ministru al Agriculturii, Eduard Grama, iar ulterior el a fost reținut și acum se află în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Există mai multe opinii pe marginea acestui caz, iar unii oameni inițiați în domeniu susțin că ex-ministrul a fost sacrificat de actuala clasă politică pentru a mima lupta cu corupția la nivel înalt. Ce părere aveți despre această situație?
– Nu am ce comenta aici, până organele abilitate ale statului nu-și vor face datoria. Pot să spun numai că este foarte regretabil faptul că imaginea Ministerului Agriculturii a fost afectată dramatic în ultimii doi ani.

– Este mai liniștită funcția de ambasador decât cea de ministru?
– Când dorești să-ți faci bine datoria, nicio funcție nu este liniștită. Cu atât mai mult, că funcția dată este un domeniu relativ nou pentru mine și am mult de învățat. Aici a fost destul de complicat să începem totul de la zero, departe de casă. Responsabilitatea este destul de mare. Întotdeauna te afli în vizor și trebuie să ai un comportament corespunzător. Am reprezentat mulți ani un domeniu, iar acum cu echipa trebuie să facem față să reprezentăm și țara la cel mai înalt nivel. Când ești prea departe, plecat pe perioade destul de îndelungate, apare şi problema dorului de casă, de copii, rude, prieteni.

Vasile Bumacov, despre limba japoneză:
„Cu părere de rău, nu pot vorbi fluent limba japoneză, chiar dacă am unele cunoștințe. Noi aici toți depunem eforturi mari ca să putem comunica, dar este o limbă complicată. Japonezii, fiind un popor foarte respectuos, apreciază mult când interlocutorul are cunoștințe de bază”.