VIDEO: Fermierii moldoveni fac afaceri după modelul european

De faptul că efortul zilnic, într-un final, se încununează cu rezultate ne-am convins, după ce am efectuat o vizită la două dintre cele 30 de cooperative agricole din RM – în raioanele Căuşeni şi Rezina. Odată cu apariţia Legii despre cooperativele de întreprinzător, în anul 2001, acestea au început să activeze în domeniile cele mai diverse, începând de la comercializarea laptelui, fructelor, cerealelor şi până la acordarea serviciilor mecanizate. Experienţa celor două cooperative de lapte demonstrează că energia omului de la ţară, dorinţa sa de a presta servicii la nivel european plus investiţiile străine funcţionează de minune şi dau rezultate, atât pentru economia ţării, cât şi pentru buzunarul săteanului care nu are un serviciu.

Calitate europeană a laptelui autohton

Andrei Braga, preşedintele cooperativei de lapte „Aspiag Service” din Cârnăţenii Noi, Căuşeni, povesteşte cu entuziasm despre primii paşi care i-a făcut pentru a dezvolta cooperativa. „Noi, cei zece fondatori, am început să activăm acum zece ani, prestând servicii mecanizate. Însă în 2006 am observat că acestea nu sunt rentabile şi am decis să mergem pe calea colectării laptelui. În zona noastră, în raza de 30 km, nu activează nicio întreprindere colectoare sau de prelucrare a laptelui”, ne-a spus el. Astfel, în prezent, la cooperativa din Cârnăţenii Noi activează circa 300 de membri, care aduc lapte la cooperativă şi care, astfel, câştigă lunar între 1300 şi 2000 de lei, în funcţie de câte cornute are omul pe lângă casă, dar şi de calitatea laptelui. Potrivit lui Andrei Braga, aceasta este testată cu un aparat performant, cumpărat din străinătate. „Oamenii din sate nu au un câştig mare, dar cel puţin le acoperă minimul de existenţă”, afirmă preşedintele cooperativei.
Munca însă nu se opreşte aici. După ce este colectat – în medie, câte două tone de lapte pe zi din şapte sate din tot raionul, acesta este „exportat” la Tighina. „De ce la Tighina, şi nu la Chişinău? ne-am exprimat noi în glas nedumerirea. Explicaţia e simplă: „Chişinăul ne cumpără laptele la un preţ mai mic”. „Noi cumpărăm laptele de la oameni cu aproximativ 3,5 lei şi îl vindem fabricii din Tighina cu 4,70, plus TVA. Lucrăm de doi ani şi jumătate şi nu am avut nicio problemă sau datorii din partea lor”, ne spune Andrei Braga, menţionând că astăzi cooperativa lor este singura din republică ce exportă laptele ca materie primă în Transnistria.

Profitul – concentrat spre dezvoltare

În timp ce preşedintele ne arăta „calea laptelui”, de la depozitare până la transportare, la cooperativă şi-a făcut apariţia Tatiana Gangan, o localnică din Cârnăţenii Noi, cu un bidon de lapte proaspăt. „Lucrez aici de doi ani şi aduc lapte zilnic, dimineaţa şi seara. Am două vite acasă şi e bine pentru mine să aduc laptele care-mi rămâne, dar să fac şi un ban în plus”, ne-a spus Tatiana. Iar venitul ei lunar, pentru cei 20 de litri de lapte aduşi zilnic, este de 2000 de lei, afirmă ea.
Andrei Braga, nu ascunde faptul că se înregistrează un profit, însă ne asigură că tot profitul este pus în mişcare pentru a extinde spaţiul cooperativei, pentru a procura utilaje noi şi pentru a schimba linia electrică. Toate acestea, în pofida faptului că sistemul birocratic e complicat sau că, pe zi ce trece, concurenţii devin tot mai mulţi. „Concurenţii sunt tot mai puternici, dar noi trebuie să ne dezvoltăm şi să diversificăm gama de servicii, pentru a păstra oamenii noştri. Visul nostru, care sperăm să se realizeze până în august, e să procesăm laptele aici şi să-l vindem ca produs final, nu ca materie primă. În plus, mai dorim să producem brânză, frişcă şi smântână şi vom fi primii în regiunea noastră, de la Căuşeni spre sud, care fabrică asemenea produse”, ne-a împărtăşit entuziasmat preşedintele planurile de viitor…

Nord sau sud, oamenii de afaceri au aceleaşi probleme

La cea de-a doua cooperativă la care am ajuns în acea zi – „Vita-lact” din satul Ignăţeni, raionul Rezina – angajaţii micii companii munceau de zor, nesfiindu-se să dezvăluie şi vizitatorilor câteva dintre secretele producerii produselor lactate.
Şi această cooperativă activează de un deceniu. Fiind creată de 12 persoane, acum ea are 430 de membri. Potrivit preşedintelui, Vasile Gheorghiţă, de la bun început au avut probleme cu spaţiul, întrucât primăria nu a dorit să le închirieze un local, unde să-şi poată desfăşura activitatea. „Am luat un împrumut de la bancă şi am cumpărat o casa individuală, am renovat-o şi, din 2001, am început să punem pe picioare această „minifăbricuţă”. Tot aici am deschis o farmacie veterinară, pentru că ne-am dat seama că trebuie să avem vite sănătoase, am procurat utilaje din alte ţări şi, de asemenea, am creat un punct de însămânţare artificială”, ne-a povestit Vasile Gheorghiţă. În prezent, pe lângă faptul că întreprinderea colectează lapte din zece sate din raioanele Şoldăneşti, Orhei şi Rezina, îl produce şi îl vinde la câteva magazine din Chişinău şi raion, dar şi şcoli, grădiniţe şi tabere din alte raioane.
Totuşi, realizările nu se vor opri aici. „Am cumpărat echipament pentru brânză şi smântână, unt şi chefir, şi acum toate sunt la etapa de certificare, de montare a echipamentului. Sperăm ca, din august, să ieşim cu produsele pe piaţă”, ne-a spus dl Gheorghiţă, adăugând: „Un lucru e sigur – dacă n-o să avem lapte natural, n-o să mai producem, pentru că vrem ca totul să fie conform standardelor europene, cu materia autohtonă proaspătă”. La nivel european, activează şi cei 25 de angajaţi ai fabricii, oameni care au un post de muncă stabil, în condiţii bune. Şi chiar dacă, poate, salariul nu e atât de mare – între 1500 şi 3000 de lei – este o sursă de venit.

Profitul companiei – 50 de bani pe litrul de lapte

Mult sau puţin? Nu e mult, susţine preşedintele, dar nu se plânge şi investeşte fiecare bănuţ în proiecte de viitor. Iar pentru a avea cât mai multe idei, preşedintele, dar şi unii angajaţi ai cooperativei, fac cursuri de stagiere în Europa, în ţări precum Cehia şi Suedia, şi primesc consultanţă de la experţi internaţionali.
Astfel, un alt proiect ce urmează a fi pus în aplicare inclusiv graţie experienţei lor europene, dar şi a granturilor de mii de euro, atrase cu ajutorul AGROinform, este producerea caşcavalului. „Vrem să extindem oferta pentru consumatorii noştri, iar caşcavalul ar fi un produs ideal, întrucât poate fi păstrat un timp mai îndelungat”.

Promovarea produselor – succesul afacerii

Experienţa europeană i-a învăţat pe şefii cooperativelor că promovarea produselor lactate pe piaţa naţională le va asigura vânzări bune şi dezvoltarea afacerii. De aceea, sunt decişi să investească bani şi în campanii de publicitate. „Trebuie să promovăm atât marfa noastră, cât şi localitatea în care trăim şi să arătăm că putem desfăşura activităţi economice aici, în ţara noastră”, ne-a spus la despărţire Andrei Braga. Iar Grigore Daraban, coordonator al cooperativelor de la AGROinform, a menţionat că în acest sens se fac instruiri cu suportul financiar al partenerilor din Suedia şi Olanda, astfel încât cooperativele să continue să se dezvolte pe piaţa RM.