Se consideră că vinetele sunt originare din India, unde au crescut ca plante sălbatice şi au fost cultivate pentru prima dată în China, iar în Europa au devenit foarte populare în timpul Evului Mediu, atunci când au fost aduse prima dată de către maurii din Africa de Sud.
Gustul amărui al vinetei necoapte a adus, pe nedrept, o reputaţie negativă acestei legume în Evul Mediu. Timp de sute de ani oamenii nu au mâncat vinete, deoarece erau convinşi că aduc nebunia, lepra şi cancerul.
Leguma şi-a recuperat treptat din prestigiu, recucerindu-i pe oameni ca plantă decorativă înainte de a le ajunge, din nou, în farfurie, unde a şi rămas, începând cu secolul al XVIII-lea.
Beneficii pentru sănătate
Vinetele conţin fier, calciu şi alte minerale, nutrienţi esenţiali sănătăţii corpului nostru. Fie că le consumi pe grătar, coapte, prăjite sau în tocăniţă, vinetele sunt la fel de delicioase şi au acelaşi efect pozitiv asupra sănătăţii tale.
De asemenea, vinetele conţin anumiţi fitonutrienţi esenţiali care îmbunătăţesc circulaţia sângelui şi hrănesc creierul. Dar ţine minte, aceşti nutrienţi există în cantităţi mai mari în coaja vinetei, aşa că nu o aruncaţi.
Conţinutul crescut de fibre din vinete protejează tractul digestiv, împiedicând astfel apariţia cancerului de colon.
Vinetele sunt recomandate şi în dietă, deoarece sunt sărace în calorii. O singură vânătă conţine 35 de calorii. Nu conţin grăsimi, dar au, în schimb, un conţinut mare de fibre care te ajută să te saturi repede fără să mănânci mult.
Timp de câteva secole, vinetele au fost folosite pentru a controla diabetul. Cercetările recente i-au validat acest rol, datorită cantităţii mari de fibre şi a nivelului scăzut de carbohidraţi solubili din vinete.
Vinetele au, de asemenea, grijă şi de inima noastră. Cercetările arată că pot reduce nivelul de colesterol „rău”, dar trebuie gătite în aşa fel încât să beneficiezi de toate calităţile lor. Vinetele prăjite lasă foarte multă grăsime şi sunt greoaie pentru stomac. În schimb, coapte la 400 de grade, acestea au un gust mult mai bun şi nici nu îngreunează digestia. De asemenea, vinetele sunt bogate în bioflavonoide, antioxidanţi puternici care au rolul de a regla tensiunea arterială şi previn depunerile de colesterol pe pereţii vaselor de sânge.
Un consum regulat de vinete ne scapă de cheagurile de sânge, datorită vitaminei K şi bioflavonoidelor, care întăresc vasele de sânge. Astfel este redus semnificativ riscul de infarct şi accidente vasculare cerebrale.
Atenţie însă! Din cauza conţinutului ridicat de alcoloizi, substanţe care pot avea potenţial alergen sau chiar pot duce la intoxicaţii, consumul de vinete este contraindicat persoanelor care suferă de gută, artrită, osteoporoză şi alte boli inflamatorii.
Sfaturi practice
Vânăta conţine multă apă, aproximativ 95%, iar la gătit aceasta va lăsa foarte mult suc în vas.
Dacă o sărezi, ea absoarbe mai puţin ulei.
Salata de vinete iese mult mai bună şi mai sănătoasă dacă vei coace vinetele în cuptor în loc să le pui pe grătar sau plită.
Vinetele pot fi congelate, dar îşi vor schimba gustul şi textura.
Vinetele aduse la maturitate au un potenţial toxic mai mic decât cele tinere, cele tinere conţin mai multă solanină, substanţă cu potenţial toxic. Aşadar, nu alegeţi vinete foarte tari.
csid.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
