„Comunitatea ştiinţifică salută şi susţine eforturile Ministerului Educaţiei orientate spre reformarea sistemului naţional de educaţie, dar consideră, totodată, că această reformă trebuie să fie una raţională, una bine gândită şi coordonată sub toate aspectele, nu cu preţul paralizării altui sistem strategic de dezvoltare a R. Moldova, precum este sistemul de cercetare-inovare, reglementat de o lege deja existentă – Codul cu privire la ştiinţa si inovare (2004), apreciat pentru eficienţa sa în plan internaţional. Or, anume graţie acestui Cod a fost salvat de la dezastru domeniul de cercetare-inovare din R. Moldova, inclusiv din universităţi, a fost stopat exodul savanţilor, ţara noastră reuşind, în acelaşi timp, să atingă cea mai mare performanţă din spaţiul CSI: negocierea cu succes a Acordului de aderare a comunităţii ştiinţifice autohtone la Spaţiul de Cercetare al UE, care urmează a fi semnat în curând”, a declarat în deschiderea Adunării Generale acad. Gheorghe Duca, negociator principal cu Departamentul Cercetare al Comisiei Europene.
Preşedintele AŞM a menţionat că nicio lege nu este perfectă şi că întotdeauna este loc de mai bine, exprimând disponibilitatea AŞM de a elimina unele lacune ieşite în evidenţă pe parcursul implementării Codului cu privire la ştiinţa si inovare. În context, acad. Gheorghe Duca a prezentat un şir de propuneri de modificare a structurii Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, una dintre acestea vizând cea mai dureroasă problemă – modul de finanţare a cercetării. Luând în considerare experienţa internaţională şi particularităţile R. Moldova, urmărind, totodată, excluderea conflictelor de interese, preşedintele AŞM a propus utilizarea a două mecanisme de finanţare: 1) finanţarea instituţională prin ministerele de resort şi 2) finanţarea prin concurs, care va fi realizată de Fondul Proiecte Fundamentale şi de Fondul Proiecte Aplicative si Transfer Tehnologic.
În luarea sa de cuvânt, membrul corespondent Ion Tighineanu, vicepreşedintele AŞM, şi-a exprimat regretul că starea de conflict între comunitatea ştiinţifică şi învăţământul universitar persistă timp de mai bine de un an de zile de la elaborarea şi promovarea Codului Educaţiei, fapt ce dăunează grav procesului de cercetare-inovare din ţară, dar şi Republicii Moldova în procesul de integrare în UE. În opinia vicepreşedintelui AŞM, cercetarea ştiinţifică nu poate progresa fără un învăţământ de calitate şi invers, învăţământul universitar nu poate înainta fără o cercetare ştiinţifică eficientă, de aceea elaborarea Codului Educaţiei şi modificarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare trebuie realizate concomitent, aceste două documente urmând a fi armonizate pentru a nu se suprapune şi a obţine astfel o delimitare clară a ariilor de reglementare juridică. „Doar prin consolidare ne vom putea impune la nivel naţional şi internaţional, doar împreună vom reuşi să convingem Guvernul şi societatea că suntem o forţă motrice, fără de care ţara nu se poate dezvolta pe calea integrării în UE, spaţiu în care ştiinţa şi inovarea stau în capul mesei”, a adăugat vicepreşedintele AŞM, Ion Tighineanu, care este şi profesor universitar la Universitatea Tehnică din Moldova.
Acad. Ion Bostan, preşedintele Consiliului Rectorilor din Moldova, a specificat, la rândul său, că educaţia şi cercetarea sunt două componente indispensabile, de aceea separarea universităţilor de AŞM ar fi o tragedie. ,,Marea majoritate a rectorilor sunt pentru consolidarea şi formarea unor colective mixte, pentru o colaborare eficientă şi de lungă durată. Noi, rectorii, am discutat cu dl Gheorghe Duca şi, în linii mari, am acceptat propunerile prezentate astăzi de dumnealui”, a precizat acad. Ion Bostan, rectorul Universităţii Tehnice din Moldova.
La dezbaterile pe marginea acestei probleme, care îngrijorează în prezent comunitatea ştiinţifică din R. Moldova, au participat, de asemenea, acad. Petru Soltan, acad. Vasile Micu, acad. Valeriu Canţer, m. c. Leonid Culiuc, m. c. Valeriu Pasat şi alţi membri ai AŞM.
La propunerea prim-vicepreşedintelui AŞM, acad. Teodor Furdui, Adunarea Generală a adoptat ,,Apelul membrilor AŞM şi conducătorilor instituţiilor de cercetare privind reforma în domeniul managementului ştiinţei autohtone, stipulată în Codul Educaţiei”.
În cadrul Adunării Generale a AŞM s-a decis, totodată, elaborarea Memorandumului Naţional pentru Educaţie.
——————-
Apelul membrilor AŞM şi conducătorilor instituţiilor de cercetare privind reforma în domeniul managementului ştiinţei, stipulată în Codul Educaţiei
La 4 mai curent a avut loc Adunarea Generală a membrilor titulari şi membrilor corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), cu participarea conducătorilor instituţiilor de cercetare, în cadrul căreia a fost pus în discuţie proiectul Codului Educaţiei. Ca rezultat, membrii Adunării Generale au aprobat unanim prezentul Apel.
Comunitatea ştiinţifică speră că această adresare nu va rămâne neobservată, iar argumentele expuse vor fi luate în considerare. Printre circumstanţele care generează starea de alarmă, vom menţiona: reducerea esenţială a volumului de finanţare a sferei ştiinţei şi inovării în ultimii doi ani; subaprecierea rolului oamenilor de ştiinţă ce se manifestă printr-o remunerare a muncii mai redusă, comparativ cu personalul didactic; organizarea în serie în ultimii trei ani a controalelor tendenţioase în instituţiile ştiinţifice etc. Abordarea defectuoasă a semnificaţiei activităţii în cercetare, precum şi a opiniei membrilor AŞM privind managementul ştiinţei autohtone s-a manifestat şi în procesul de elaborare a Codului Educaţiei.
Constatăm, cu regret, că la definitivarea proiectului nominalizat nu s-a ţinut cont de numeroasele propuneri principiale, formulate în urma consultării largi a opiniei comunităţii ştiinţifice academice. Drept urmare, prevederile acestui proiect nu au fost sincronizate suficient cu cele ale Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, în care sunt stabilite bazele managementului ştiinţei tuturor instituţiilor din ţară, abilitate cu dreptul de a efectua cercetări ştiinţifice.
În acest sens, atât reprezentanţii comunităţii academice, cât şi conducerea Academiei de Ştiinţe îşi exprimă îngrijorarea manifestată încă la etapele incipiente de elaborare a proiectului Codului Educaţiei, insistând asupra necesităţii asigurării unei coerenţe cu prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, recunoscut în cadrul forurilor ştiinţifice internaţionale, care a condus la consolidarea oamenilor de ştiinţă din sfera de cercetare. Realizarea în practică a prevederilor Codului privind crearea Asambleei, Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, Consiliului Consultativ de Expertiză etc. a asigurat implementarea pe parcursul anilor a managementului ştiinţei bazat pe colegialitate şi consens în luarea deciziilor, inclusiv referitor la mecanismele de evaluare şi promovare a proiectelor de cercetare prin concurs, indiferent de apartenenţa instituţională.
Codul Educaţiei în redacţia propusă nu va contribui la consolidarea, ci, dimpotrivă, va conduce la dispersarea sistemului de cercetare: a instituţiilor academice, universitare şi a celor de ramură, ceea ce contravine tendinţelor de dezvoltare a societăţii contemporane privind integrarea potenţialului intelectual, academic, universitar, tehnologic şi din mediul de afaceri. Spre aceste deziderate trebuie să aspire întreaga societate, dat fiind faptul că o ţară izolată cu resurse naturale limitate nu va prospera decât prin cooperarea şi susţinerea intelectualităţii.
Mai mult decât atât, autorii proiectului propun organizarea pe lângă Guvern a Agenţiei Naţionale pentru Cercetare şi Inovare în locul Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică existent, fără a aduce argumentele de rigoare în acest sens. În opinia comunităţii academice, organele de management şi autorităţile decizionale din sfera ştiinţei şi inovării trebuie să fie autonome şi să activeze pe principii de autoorganizare.
Graţie implementării prevederilor Codului cu privire la ştiinţă şi inovare pe parcursul a şase ani, a fost stopată degradarea ştiinţei autohtone şi exodul savanţilor din ştiinţă. Concomitent, menţionăm că în această perioadă au fost identificate şi unele lacune care urmează a fi eliminate prin operarea unor modificări la Codul nominalizat. Considerăm că ar fi o greşeală substituirea acestui act legislativ cu altul, care va reglementa instituirea unui nou model de gestionare a ştiinţei, similar celui existent până în anul 2004, al cărui implementare nu s-a bucurat de succes.
Adunarea Generală a membrilor titulari şi membrilor corespondenţi ai AŞM consideră necesar:
1. A identifica şi delimita domeniile de reglementare ale Codului Educaţiei de cele ale Codului cu privire la ştiinţă şi inovare.
2. A opera modificări şi completări la Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, concomitent cu promovarea şi adoptarea Codului Educaţiei.
3. A nu admite divizarea ştiinţei după principii departamentale.
4. A semna, în conformitate cu practica altor ţări, un Memorandum Naţional pentru Educaţie.
Luând în considerare importanţa vitală a problemei privind viitorul ştiinţei autohtone, comunitatea academică mizează pe înţelegerea şi susţinerea conducerii ţării.
———————-
Memorandumul Naţional pentru Educaţie
Pornind de la premisa că principala resursă pentru dezvoltarea R. Moldova e potenţialul uman competitiv;
Fiind conştienţi de importanţa pregătirii noilor generaţii pentru a face faţă provocărilor societăţii moderne, prin dezvoltarea abilităţilor necesare afirmării în mediul concurenţial intern şi extern;
Recunoscând necesitatea realizării unor reforme structurale în educaţia naţională, în spiritul practicilor europene şi al cerinţelor unei societăţi bazate pe cunoaştere;
Acţionând în beneficiul general al societăţii şi reiterând aspiraţiile de integrare europeană a statului nostru,
Subsemnaţii, reprezentanţi ai forţelor politice, instituţiilor educaţionale, ştiinţifice, antreprenoriale, ONG-urilor, organizaţiilor sindicale, asociaţiilor de profesori, studenţi şi părinţi, autorităţilor publice locale, recunoaştem rolul prioritar al educaţiei în politicile generale de dezvoltare a ţării. Acest fapt se va regăsi în toate programele de guvernare viitoare, indiferent de forţele politice care vor accede la putere. Ţinând cont de dezideratul enunţat, ne angajăm în realizarea următoarelor obiective:
1. Partidele politice semnatare se angajează să realizeze o amplă modernizare a educaţiei naţionale, precedată de o analiză obiectivă a stării de fapt,
2. Sistemul educaţional va fi în afara ingerinţelor politice, reformele necesare urmând a fi elaborate în baza analizelor obiective, realizate de specialişti în domeniu neafiliaţi politic,
3. Statul va aloca 7% din PIB pentru educaţie-cercetare (6+1),
4. Educaţia va avea la bază valori precum competenţa şi excelenţa, creativitatea, solidaritatea şi toleranţa, spiritul antreprenorial şi activismul civic,
5. Sistemul educaţional va fi axat pe satisfacerea necesităţilor beneficiarilor direcţi ai educaţiei: elevilor şi studenţilor – în particular, sectorului real al economiei şi societăţii – în ansamblu,
6. Procesul de transfer de informaţie trebuie înlocuit cu cel de dezvoltare a abilităţilor, deprinderilor şi competenţelor necesare modernizării R. Moldova,
7. Corpul profesoral-didactic de toate nivelurile va beneficia de o atenţie sporită din partea administraţiei publice centrale şi locale. Stimulentele oferite şi acţiunile proactive ale statului trebuie să asigure accederea în sistem a celor mai buni dintre cei mai buni,
8. Elevii şi studenţii cu nevoi speciale vor beneficia de un tratament incluziv, care va garanta aceleaşi oportunităţi ca şi semenilor lor,
9. Dezvoltarea talentelor individuale şi a persoanelor supradotate va constitui o prioritate pentru sistemul educaţional naţional,
10. Evoluţiile permanente pe piaţa muncii impune necesitatea perfecţionării permanente a resurselor umane. Învăţarea pe tot parcursul vieţii va fi o continuare firească a învăţământului obligatoriu, fiind stimulată de stat şi de angajatori,
11. Educaţia şi cercetarea se vor îmbina în mod sinergetic, iar predarea rezultatelor cercetării va constitui o prioritate pentru universităţi,
12. Transparenţa decizională în cadrul instituţiilor educaţionale de toate nivelurile va spori responsabilitatea socială a educaţiei şi implicarea comunităţii în calitate de parte direct interesată în calitatea învăţământului.
În scopul modernizării R. Moldova pe calea aderării la UE, Academia de Ştiinţe propune semnarea Memorandumului partidelor politice, instituţiilor educaţionale, ştiinţifice, antreprenoriale, ONG-urilor, organizaţiilor sindicale, asociaţiilor de profesori, studenţi şi părinţi, autorităţilor publice locale.
