Amplasat în subsolul Muzeului Naţional de Istorie şi Arheologie a Moldovei, localul destinat prezentării ororilor comunismului a fost deschis în prezenţa unui numeros public, format din zeci de deportaţi şi membri ai familiilor deportate şi oprimate de comunism, oficialităţi din R. Moldova, dar şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice străine de la Chişinău.

Doar un pas spre adevăr

Premierul Vlad Filat a deschis seria discursurilor la inaugurarea muzeului, declarând că acesta este un pas înspre restabilirea adevărului privind o perioadă istorică ale cărei consecinţe şi traume R. Moldova le resimte şi astăzi. În acelaşi timp, el s-a angajat să ofere un alt sediu, mai mare şi mai adecvat pentru expunerea mărturiilor privind crimele împotriva umanităţii comise de regimul bolşevic.

Una dintre victimele primului val de deportări, Valentina Sturza, a vorbit cu emoţie despre momentele groaznice pe care le-a trăit, alături de familie, în timpul deportării, dar şi despre umilinţele pe care le-au avut de suportat la întoarcerea în Moldova, când erau catalogaţi ca „duşmani ai statului” şi li se refuza reintegrarea. „Toate acestea trebuie aduse la cunoştinţa tinerei generaţii pentru ca ei să ştie ce a reprezentat comunismul şi să nu mai repete greşelile trecutului”, a afirmat Valentina Sturza în finalul alocuţiunii sale.

Istoricul Ion Varta, care a contribuit la realizarea primei expoziţii realizate în acest spaţiu, a ţinut să mulţumească politicienilor de la guvernare pentru faptul că istoricii au avut acces la documente inaccesibile lor până în 2009, despre deportările şi crimele comunismului.

Preşedintele PL, Mihai Ghimpu, a declarat pentru TIMPUL că normal ar fi fost ca acest muzeu să se numească al victimelor ocupaţiei sovietice. „Oamenii trebuie să ştie că nu doar deportaţii au fost victime ale regimului bolşevic şi că toate aceste nenorociri au fost cauzate de ocupaţia sovietică, această ocupaţie trebuie condamnată. Oricum, e bine că s-a început ceva, este un pas înainte”.

Mărturii ale dramei unui popor

Expoziţia cu care a fost inaugurat muzeul, intitulată „Moldova sovietică, între mituri şi Gulag”, este alcătuită din peste 700 de documente zguduitoare privind dramele celor peste 60.000 de basarabeni deportaţi în cele trei valuri de ridicări sovietice, în 1941, în 1949 şi în 1951.
Fotografii ale familiilor, scrisori din Gulag, documente, inclusiv din arhiva KGB, privind mecanismul deportărilor, obiecte personale, uniforme şi multe alte exponate întregesc universul concentraţionar al unei perioade tragice din istoria acestor locuri. Atmosfera realistă este întreţinută şi de reconstituirea unui birou de ofiţer NKVD din acea perioadă, cu mobilier şi tehnică din perioada respectivă.