Mihai Ghimpu,
deputat PL
Aşa se întâmplă la noi: dacă ţii în mâini tricolorul, care este drapelul de stat al R. Moldova, eşti acuzat că vrei unire cu România, că nu eşti patriot şi că vrei să distrugi R. Moldova. Când vin ruşii cu panglica lor – totul este normal, toţi tac şi totu-i bine. Asta demonstrează că puterea spune una, dar face alta. Este totuşi o acţiune paşnică, de aceea autorităţile nu se pot autosesiza. Trăim într-o ţară democratică, unde fiecare are dreptul la cuvânt. Totul însă depinde de noi, cetăţenii. Noi trebuie să ne cunoaştem istoria şi valorile. Sigur că ruşii îşi continuă maşinăria ţaristă de a menţine R. Moldova în vizorul lor. Pot să le spun doar că îşi pierd timpul. Acţiunile acestor tineri le compar cu bătăile unui peşte pe uscat, care încearcă să se întoarcă din nou în apă, dar timpul este în defavoarea lor. R. Moldova va deveni un stat liber, european, cu cetăţeni conştienţi care le este limba, cultura şi care le sunt valorile.
Liliana Palihovici,
vicepreşedintele Parlamentului (PLDM)
Dreptul la libera exprimare şi gândire este asigurat într-un stat democratic, dar totodată democraţia trebuie înţeleasă corect. Cred că autorităţile ar trebui să reacţioneze în cazul dat, pentru că spiritele în R. Moldova sunt încinse şi-aşa destul. Ar trebui să fie făcută publică mai multă informaţie despre ceea ce semnifică această panglică, de unde a venit ea, ce a însemnat pentru ruşi şi ce înseamnă pentru R. Moldova. Fiecare om care primeşte această panglică trebuie mai întâi să cunoască ce semnifică aceasta. Consider că statul poate diminua importanţa acestei campanii doar prin promovarea propriilor valori. R. Moldova ar trebui să înceapă o campanie naţională pe termen lung de promovare a valorilor noastre naţionale şi totodată de educare a tinerei generaţii în spiritul de mândrie faţă de propria istorie, cultură, neam şi tradiţii. Altminteri, riscăm să adoptăm tradiţii care nu ne aparţin. Cred că acest lucru poate fi făcut prin efortul comun dintre stat şi societatea civilă. Este bine să începem chiar din şcoli.
Dumitru Diacov,
deputat PD
În R. Moldova există diferite organizaţii – unele mai năstruşnice, altele mai puţin. Unele dintre ele sunt conduse de diferiţi candidaţi electorali. Noi nu putem să comentăm acţiunile tuturor organizaţiilor care activează la noi. Dacă totul se petrece în cadrul legii, nu putem să ne autosesizăm. Unele organizaţii optează pentru unirea cu România, ceea ce ar putea să nu placă cuiva, precum altora nu le place Liga tineretului rus. Asta, din păcate, este ţara în care trăim! Iar noi, fiecare e cu istoria lui…
Eduard Muşuc,
deputat PCRM
Acţiunea legată de 9 mai – distribuirea panglicilor Sf. Gheorghe – este o acţiune pozitivă, dacă cineva nu ascunde prin ea un scop electoral. Nu-i adevărat că în R. Moldova societatea este divizată, baricadele s-au terminat atunci când noi toţi am câştigat lupta împotriva fascismului. Datorită victoriei din 9 mai 1945, astăzi există structura care se numeşte Uniunea Europeană. Stimată domnişoară de la TIMPUL, „ocuparea” Moldovei de către sovietici n-ar fi dat construirea a sute de fabrici, uzine, apeducte, drumuri, creşterea nivelului de trai. Asta dumneavoastră credeţi că înseamnă ocupaţie. Eu vă sfătui pe cei de la ziarul TIMPUL să fiţi mai obiectivi. Voi, de fapt, staţi pe baricade proromâneşti. Dacă voi consideraţi că R. Moldova este o greşeală istorică, noi nu considerăm astfel…
Anatol Ţăranu,
analist politic
Acţiunea Ligii tineretului rus este una care vine să dezbine societatea şi, pe alocuri, chiar provocatoare. Decizia lor de a comemora evenimentele de la 9 mai 1945 poate fi înţeleasă şi acceptată, dar panglica nici pe departe nu simbolizează doar această victorie, ci alte lucruri care intră în contradicţie cu istoria R. Moldova şi este chiar ofensatoare pentru noi, moldovenii, pentru că armata rusă nu ne-a eliberat, ci a înlocuit jugul turcesc cu cel ţarist. Pentru noi această panglică nu înseamnă victorie. E puţin spus că vine în contradicţie cu victoria. În această situaţie, nu statul trebuie să se autosesizeze, ci societatea sau anumite structuri ale societăţii civile trebuie să ia atitudine faţă de acţiunile acestor tineri. Totuşi, nişte acte legislative ar reglementa, într-un fel, acţiunile care vin să dezbine societatea, dar nu avem deocamdată asemenea legi.
