SOS! Mafia carnii ne fura de 2 miliarde de lei pe an

La fiecare kilogram de carne cumparat, noi ii imbogatim cu cel putin 20 de lei pe afaceristii ocrotiti de fosta guvernare comunista. In urma spalarilor de bani si a evaziunilor fiscale din importul de carne, Bugetul este prejudiciat anual cu cel putin 2 miliarde de lei. Faptul ca guvernarea comunista a protejat respectivele infractiuni ni-l demonstreaza si declaratiile unor oficiali din Ministerul Economiei, inclusiv Igor Dodon, despre o presupusa crestere a defalcarilor la buget de zeci de milioane de lei din importul de carne. Realmente, firmele alese de cei care detin monopolul ramurii importa carnea de la firme off-shore din „paradisurile fiscale”: Panama, Gibraltar si Insulele Virgine Britanice si o declara in vama la un pret de nimic, eschivandu-se sa plateasca impozitele. Incredibil, dar adevarat: fenomenul nu ingrijoreaza statul, dimpotriva, este incurajat printr-o hotarare de guvern.

 

O licenta costa 10.000 euro donatie pentru manastirea Capriana

Monopolul asupra importului de carne a fost instituit in toamna lui 2006, cand Guvernul Tarlev a adoptat Regulamentul cu privire la eliberarea autorizatiilor pentru importul acestui produs. De atunci, nimeni dintre marii producatori de carne sau fostii importatori n-au mai putut obtine o astfel de licenta. Cererile sunt refuzate, deseori fara motiv, de catre o comisie abilitata de Guvern, condusa anterior de catre viceministrul Agriculturii, Anatol Spivacenco, iar apoi – de catre ex-viceministrul Economiei, Iurie Munteanu. De pilda, unor solicitanti li se invoca motivul ca nu au contract cu exportatorul, chiar daca ei prezentau acest document.

Fostii importatori au fost descurajati iarasi de autoritati, in decembrie 2006, dupa majorarea tarifelor vamale, fiind deja nevoiti sa plateasca pentru fiecare tona de carne un adaos de 100-200 de euro. Unul dintre fostii importatori, care a solicitat anonimatul, ne-a relatat ca avea o cunostinta printre deputatii comunisti, care se lauda ca-i prieten cu Voronin si caruia i s-a adresat dupa ajutor. Acela insa i-a spus ca a vorbit cu Voronin, care l-a trimis la Dodon, care l-a trimis la Munteanu, care l-a trimis la Octavian Calmac, un sef de directie de la Ministerul Economiei, care, la randul sau, l-a trimis acasa… Altul, Vasile Buzdugan, a incercat sa vorbeasca cu Spivacenco, care l-a sfatuit sa mearga la ministrul Gorodenco, iar acesta l-a trimis inapoi la Spivacenco, care l-a sfatuit sa mai faca un drum la Gorodenco s.a.m.d. Cei care insistau, printre care si Anatol Caslaru de la „Carmez”, erau invitati la MAI si avertizati sa-si tina gura. Iar altora li s-a cerut, in schimbul licentei, cate 10 mii de euro pentru Manastirea Capriana… Astfel, autorizatiile au fost impartite doar firmelor „alese de sus”.

Guvernul incurajeaza pierderile la buget

Inca un element important ce demonstreaza ca guvernarea a protejat „mafia carnii”, acceptand toate pagubele impunatoare aduse Bugetului de stat, este chiar formularul de cerere pentru a obtine autorizatia, publicat in „Monitorul Oficial” din 8 iunie 2007. Solicitantul trebuie sa indice denumirea marfii, codul tarifar, tara de origine a marfii, denumirea intreprinderii producatoare, dar si denumirea firmei off-shore (!!!) exportatoare. Daca, in orice stat normal, guvernul e interesat de sporirea cresterilor la buget, in „Moldova comunista” erau incurajate pierderile uriase la haznaua de stat. Logic, acest lucru ar fi fost imposibil in cazul in care guvernantii n-ar fi avut nimic din „afacere”.

Inca un Dodon

Controlul asupra ramurii s-a intarit si mai mult in 2008, cand comisia abilitata cu eliberarea autorizatiilor a trecut din subordinea Ministerului Agriculturii in cea a Ministerului Economiei. Intamplator sau nu, odata cu impunerea monopolului asupra importului de carne, director adjunct al Agentiei Sanitar-Veterinare, implicata in eliberarea licentelor, a fost numit fratele lui Igor Dodon, Alexandru. Fostii importatori sustin ca anume de el depinde, in mare masura, eliberarea unor acte necesare pentru obtinerea autorizatiei. L-am cautat si noi pe acest Dodon, dar, din pacate, saptamana trecuta nu ne-a raspuns niciodata la telefon, iar biroul sau era incuiat.

Asociatia care se ascunde…

Odata cu aceasta, s-a format si Asociatia importatorilor si producatorilor de carne (AIPC), din care, insa, nu face parte niciun producator cunoscut. Asociatia nu are nici pagina web, nici telefon inregistrat la „Moldtelecom”, dar nici o adresa sigura. Am gasit prin alte surse un telefon al AIPC, la care o domnisoara ne-a informat ca Vladimir Saulschi, seful asociatiei, nu se afla in tara. Am rugat-o sa invite pe altcineva dintre sefi, dar ea ne-a spus ca nu este nimeni. Ne-am interesat care e adresa juridica a AIPC si domnisoara ne-a indreptat pe str. Sciusev, 27/1, unde am gasit o casa pe peretele careia era scris: „Se da in arenda”. La solicitarea noastra repetata de a ne da adresa Asociatiei, domnisoara nu a dorit sa ne raspunda. Credem ca o institutie publica nu poate fi ascunsa dupa atatea usi, daca intr-adevar se ocupa cu ceva… legal. Nu stiu nici cat de mult am putea sa-i dam crezare lui Saulschi, care declara cu tupeu pentru „Economiceskoe Obozrenie” ca marii producatori sunt foarte multumiti de serviciile importatorilor. Totusi, pentru a calcula pierderile cauzate Bugetului de stat, producatorilor si consumatorilor din importul de carne, vom apela la o cifra mentionata de Saulschi si anume ca anual in RM se importa 50 mln. de kg de carne.

Pretul real al carnii este de 2-2,5 USD

Sursele noastre de la Serviciul Vamal ne-au pus la dispozitie documente, ce demonstreaza clar de ce carnea in RM este atat de scumpa si cati bani cheltuiti de noi sunt, elementar, furati din buzunarul nostru. Solicitati de TIMPUL, exportatori din Brazilia, Argentina, Polonia si SUA (de unde se importa carnea in RM) ne-au spus ca pretul unui kilogram de carne pe piata mondiala s-a mentinut in ultimii zece ani in jur de 2-2,5 USD, cu mici exceptii – de sarbatori si in sezonul de vara. Actele Serviciului Vamal din anii 2007-2008 arata ca cea mai mare cantitate de carne a fost importata de diferite SRL-uri moldovenesti prin firmele off-shore „Abaco Style Limited” din Panama, „Dysler Contracts Ltd” din Insulele Virgine Britanice, „Working Professionals Limited” din Gibraltar. Prin aceste firme, importatorii „Scorel Grup”, „Samfadora Grup”, „Traitlex Plus”, „Stealz” s.a. au obtinut facturi cu preturi minuscule, declarate ulterior in vama, pentru a nu achita impozite. De mentionat ca am obtinut oficial si unele acte de la vama in care se indica doar tara de provenienta a carnii, dar nu si firmele off-shore.

Pretul creste cu 3 USD pe kg, prin intermediari si firme-fantoma

Desi vamesii dispun de preturile minime de referinta pentru produsele importate, se pare ca ei erau nevoiti sa accepte frauda. Astfel, daca pretul minim al unui kilogram de carne de bovina dezosata este de 25-26 lei, importatorii nostri declarau pretul de 7,8 lei in 2008 si 11,8 lei in 2009. Carnea de porcina costa minimum 26-27 lei, dar moldovenii o declarau cu 14,9 lei (2008), 15,22 (2009). Slanina este declarata la vama cu 6,5 lei, iar sferturile de pui congelat – opt lei. Achitand taxele vamale si impozitele pentru aceste sume si intrand in RM, carnea nu ajunge la producatori. TIMPUL a descris deja schema descoperita de Fisc, prin care „mafia carnii” spala in continuare sume uriase de bani prin intermediari si firme-fantoma.

Amintim un exemplu dupa care lucreaza toti importatorii. Bunaoara, „Scorel-Grup” importa carnea de vita cu 11,44 lei, iar cea de porcine – cu 21 lei, inclusiv impozitele platite la vama. O vand ulterior cu un adaos comercial pur simbolic de 6% si, respectiv, 0,23% intermediarului „Dalamaris”, care o livreaza altui SRL, „Pompey Tradyng House”, cu adaos comercial pana la 15% si, respectiv, 11%. Ultima majoreaza pretul carnii de vita cu 260% si a celei de porcine – cu 71% si o vinde la „Carmez” – cu 40-50 lei, iar in ultimul timp – cu 70 de lei. Cu banii castigati, „Pompey Tradyng House” face procurari fictive de la firmele-fantoma, care le elibereaza facturi fara a plati TVA. Dupa ce banii sunt luati in numerar de pe conturile bancare ale „fantomelor”, acestea dispar. E inexplicabil, de fapt, cum pot fi multumiti producatorii de carne, dupa cum spune Saulschi, daca sunt pusi in situatia sa plateasca pentru un kilogram cu circa 3 USD dolari mai mult decat pretul la import. Un alt exemplu: intr-o oferta de pret a firmei „Stealz”, pretul propus cumparatorilor pentru un kilogram de carne variaza intre trei si opt dolari USA. Daca, potrivit lui Saulschi, RM importa anual cate 50 mln. kilograme de carne, rezulta ca venitul din umbra al infractorilor paziti de lege este de circa 2 miliarde de lei – bani sustrasi din buzunarele noastre, inclusiv din cele ale pensionarilor, invalizilor si, in general, ale tuturor flamanzilor.

Membrii retelei sustin ca Fiscul minte

Fostii importatori, adusi la tacere, spera ca, odata cu schimbarea guvernarii, se va face ordine si la acest capitol. Potrivit lor, capul piramidei este Vladimir Plahotniuc, om de afaceri cunoscut ca apropiat al familiei Voronin, insa Plahotniuc apreciaza aceste invinuiri drept niste „aiureli”. Intrebat de ce din AIPC nu face parte niciun mare producator de carne, Anatoli Tretiak, seful uneia dintre firmele intermediare, „MMD” si membru al asociatiei, ne-a spus ca producatorii „n-au interes, nici resurse, nici timp sa se ocupe cu importul”… Tretiak infirma si schema constatata de Fisc si spune ca Inspectoratul minte. El ne-a destainuit ca nu stie ce inseamna o firma-fantoma. „E o prostie. Fantoma poate fi doar o firma care nu e inregistrata. Da, carnea trece pana a ajunge in piata prin cinci maini, dar asa e businessul, care-i problema? Daca cineva a cerut bani pentru Capriana, in schimbul licentei, pentru Dumnezeu, trebuie sa ajuti bisericile”, a mentionat Tretiak. Intrebat de noi cu ce se ocupa AIPC, seful „MMD” ne-a raspuns: „Asociatia ajuta cu ajutor”.

La Ministerul Agriculturii se tace

Nici la Ministerul Agriculturii nu am putut vorbi cu nimeni despre importul de carne. Spivacenco a fost de negasit. Secretara ministrului Gorodenco ne-a spus ca trebuie „sa ne inscriem la primire”, chiar daca Gorodenco mai avea doua zile de condus ministerul. Ion Cretu, seful Sectiei achizitii si procesarea produselor animaliere a ministerului, care anterior primea cererile solicitantilor de licenta, a refuzat sa se pronunte: „Cunosc problema, insa nu vreau sa comentez nimic in perioada aceasta”. Anterior, Iurie Munteanu, seful comisiei pentru eliberarea autorizatiilor, a declarat pentru TIMPUL ca nu cunoaste nicio schema prin care s-ar spala bani si ca, din 2006, importul de carne s-a imbunatatit cu mult. S-ar fi imbunatatit pentru cei ce-si pun anual in buzunare cate doua miliarde de lei din banii nostri, dar nu si pentru omul de rand, care isi cumpara doar de paste si Revelion cate un kilogram de salam si il mananca cu mare atentie si cu masura, ca sa-i ajunga si pentru maine-dimineata.

P.S. Acum doua saptamani, prin intermediul Centrului de Investigatii Jurnalistice, am solicitat Camerei Inregistrarii de Stat informatii despre firmele incluse in reteaua de spalare de bani din importul de carne. Desi, alteori, Camera ne raspundea rapid la astfel de demersuri, de data aceasta nu am primit niciun raspuns. Mai mult, am fost anuntati ca nu se stie cand ni se vor prezenta datele solicitate.