Nereguli cu multe zerouri depistate de Curtea de Conturi: Ministerul Culturii ar fi subevaluat patrimoniul cu sute de milioane de lei
Curtea de Conturi a Republicii Moldova a publicat raportul de audit asupra situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Culturii pentru anul încheiat la 31 decembrie 2025, constatând deficiențe semnificative în evidența patrimoniului cultural și a bunurilor publice gestionate de instituție.
Potrivit raportului, ministerul a administrat active în valoare totală de 3,1 miliarde lei, cu venituri de 850,2 milioane lei și cheltuieli de 820,9 milioane lei. Cu toate acestea, auditorii au emis o opinie contrară, din cauza unor denaturări semnificative în modul de raportare a patrimoniului și investițiilor statului.
Printre principalele nereguli se numără subevaluarea patrimoniului cultural, inclusiv clasificarea eronată a unor clădiri și bunuri culturale, ceea ce a dus la o subevaluare de 19,8 milioane lei și la supraevaluarea uzurii mijloacelor fixe cu 8,7 milioane lei.
Raportul arată că problema este mult mai amplă, întrucât nu au fost înregistrate integral edificii de cult, monumente de arhitectură și peste 903,5 mii de bunuri culturale mobile. Din peste 914,4 mii de bunuri inventariate, doar 1,2% au fost evaluate și reflectate contabil.
De asemenea, auditorii au constatat neconcordanțe majore în evidența investițiilor și a participațiilor statului, ceea ce a împiedicat validarea soldului de 645,2 milioane lei raportat de minister. În realitate, patrimoniul public gestionat ar fi cu 579,9 milioane lei mai mare decât cel reflectat în contabilitate.
Printre alte probleme identificate se numără lipsa evaluării a 130 de clădiri, neînregistrarea prejudiciilor asupra unor monumente istorice evaluate la peste 25 milioane lei, precum și evidențierea incompletă a patrimoniului cinematografic național, care include peste 5.000 de producții.
Curtea de Conturi mai semnalează și erori în clasificarea subvențiilor, cheltuieli neconforme în valoare de 0,7 milioane lei, dar și deficiențe în controlul intern managerial, care ar fi afectat veridicitatea rapoartelor financiare.
Instituția concluzionează că gradul de implementare a recomandărilor anterioare rămâne redus, de doar 44%, ceea ce indică probleme sistemice în administrarea patrimoniului public și necesitatea unor măsuri urgente de remediere.
