Ce se întâmplă cu răniţii grav din Colectiv: Șansa mutării în spitale mai bine dotate din străinătate depinde de raţiuni birocratice şi financiare
Medicii i-au tratat cu succes deocamdată, dar fiind vorba de cazuri foarte grave, răniţii din Colectiv au nevoie de îngrijiri speciale. Calitatea acestor îngrijiri depinde şi de condiţiile spitalelor în care aceşti pacienţi sunt internaţi. Este motivul pentru care au apărut cereri de transfer, justificate medical, în spitale din alte ţări care pot oferi cele mai avansate condiţii. Dar din motive birocratice şi financiare, autorităţile române au probleme în a aprobă aceste transferuri.
În prezent, în spitalele bucureştene sunt internaţi 17 pacienţi cu arsuri grave în stare critică, 46 în stare gravă şi alţi 81 în stare stabilă. Numărul foarte mare depăşeşte capacităţile specifice ale spitalelor bucureştene, deoarece pentru astfel de cazuri extrem de grave şi complexe este nevoie de îngrijire şi dotări medicale speciale.
Situaţia a ajuns inclusiv în parlamentul britanic, unde premierului David Cameron i s-a solicitat direct sprijin umanitar. Sarah Pape, chirurg plastician specializat în arsuri aflată la Bucureşti de la începutul acestei săptămâni, avertizează că “în Bucureşti există doar 25 de paturi specializate pentru arşi” şi că “România nu deţine dotările necesare pentru a face faţă numărului de arsuri”.
Există câteva cazuri grave internate în spitalele bucureştene pentru care s-a dat acordul medical pentru a fi transportate în spitale mai bine dotate din străinătate, dar autorităţile medicale ezită să aprobe aceste transferuri dacă ele sunt făcute pe baza formularelor E112. Acest formular permite că toate costurile cu pacientul respectiv în spitalul din străinătate să fie suportate de către statul român, şi nu de către pacient sau familie.
Dată fiind complexitatea cazurilor, costurile medii pot ajunge într-un spital din vestul Europei la jumătate de milion de Euro pentru un singur pacient. Dacă doar o treime dintre aceste cazuri grave vor fi transferate în străinătate pe baza formularului E112, atunci statul român va fi pus în faţă unei cheltuieli de aproximativ 20 milioane de euro. O suma de o asemenea dimensiune necesită aprobare specială de la buget, dar miniştrii demisionari nu au dreptul să semneze astfel de documente.
De menţionat şi problema transportului medical: pentru pacienţii într-o stare atât de gravă transportul prezintă riscuri şi tocmai de aceea este necesară trierea în spitalul românesc a pacienţilor a căror stare este îndeajuns de stabilă pentru a suportă transportul dar şi atât de gravă încât transferul în străinătate să se justifice. În anumite spitale astfel de acţiuni de triere s-au efectuat, în altele nu. În vestul Europei şi-au exprimat deja disponibilitatea de a primi pacienţi din România spitale specializate în arsuri din Belgia şi Austria.
Sunt puţine oraşele europene care au în spitale o capacitate suficientă pentru a absorbi într-un timp atât de scurt un număr atât de mare de pacienţi cu arsuri complexe. De aceea în Bucureşti au sosit mai multe echipe de medici din Franţa, Israel şi Turcia, dar spitalele româneşti au nevoie şi de dotări tehnice suplimentare specifice acestor cazuri: saltele active speciale, incinte sterile speciale, etc. Chiar şi în spitalele bucureştene unde aceste dotări există, numărul lor este insuficient pentru a asigura îngrijiri medicale tuturor victimelor incendiului din Clubul Colectiv.
Printre soluţiile posibile la acest blocaj menţionăm direcţionarea donaţiilor numeroase în bani făcute în ultima săptămâna către pacienţii care au nevoie de transfer în spitale mai bune, spitale unde există tehnologia de ultima ora care maximizează şansele de supravieţuire. Se pare însă că nu există o centralizare coerentă a tuturor acestor donaţii la nivelul Ministerului Sănătăţii sau a oricărei alte instituţii guvernamentale; centralizarea este necesară pentru că nevoia să se întâlnească cu dorinţa oamenilor de a ajută şi să existe o prioritizare a acestor nevoi (degeaba donăm 1000 de cearceafuri, dacă spitalele au mai degrabă nevoie de o camera hiperbarica).
O altă este deblocarea mecanismului birocratic şi asumarea de către autorităţi a unor cheltuieli care, deşi mari, vor creşte categoric şansele supravieţuitorilor din clubul Colectiv.
Şi rămâne desigur posibilitatea unui ajutor umanitar oferit de alte state membre UE, doar că un astfel de ajutor necesită timp şi este nevoie că autorităţile române să-l solicite la nivel oficial. "Cred că este o sugestie bună [să ajutăm] şi dacă putem oferi un ajutor specializat voi analiză să vedem ce putem face", a răspuns primul ministru David Cameron referitor la situaţia din România.
sursa: hotnews.ro
