Să mă explic, cum se zice.
De când rușii au pornit războiul împotriva Ucrainei, ziarele, portalurile de știri și rețelele de socializare prezintă non-stop imagini înfiorătoare care au o singură culoare – cea a sângelui. Tancuri în flăcări, clădiri în flăcări, oameni în flăcări și sânge, sânge, sânge. Undeva, nu chiar departe de noi, de Moldova, e război. Un război dezlănțuit de un maniac, care preface totul în lacrimi, sânge și scrum.
La noi, în Moldova, e pace, iar culoarea ei preponderentă e cea a ierbii și a frunzei. În pofida problemelor care există, în pofida politicianismului dezgustător și a inechităților de tot soiul, Moldova parcă își recapătă o a doua respirație și prinde a avea o nouă față. Dovadă servesc festivalurile care se organizează în ultimul timp – ale cireșelor, iilor și, evident, Festivalul medieval care urmează să se desfășoare sâmbătă și duminică, organizat de Complexul etno-cultural VATRA. Festivalurile sunt un fenomen nou în viața R. Moldova. Urmăresc atent acest fenomen și consider că ele, aceste festivaluri, sunt o formă de manifestare a unor noi și sănătoase mentalități și tendințe. Aceste festivaluri nu sunt „decretate” de sus, ci se prezintă drept o emanație a spiritului comunitar liber, o manifestare a autenticei societăți civile.
Am participat mai la toate festivalurile din anul trecut și din acest an și am descoperit existența unor altfel de moldoveni încadrați în alt fel de tip de relații: în locul orășenilor pe care-i văd în fiecare zi – mereu grăbiți, iritați, chiar puși pe scandal care, duminicile, fac „șașlâc” prin curțile blocurilor, am văzut oameni senini, relaxați, dornici de a afla ceva nou și de a petrece civilizat timpul liber. Astfel, în viața noastră își face drum o nouă formă de relații dintre oameni, a unor oameni pe care nu-i mai satisfac barurile Chișinăului și care încearcă să se autoorganizeze.
Și mai există un aspect important al fenomenului: festivalurile vor stimula dezvoltarea meșteșugurilor populare, comerțul cu produse de artizanat, fapt foarte important în condițiile noastre când lipsa locurilor de lucru a devenit o realitate presantă și stresantă. Festivalurile devin un „produs cultural”, o afacere, iată de ce statul urmează să se implice pentru a stimula și a încuraja noul fenomen prin crearea diverselor facilități, inclusiv fiscale, iar băncile ar trebui să le acorde credite preferențiale.
Trei lucruri foarte importante ne-au demonstrat aceste festivaluri: 1.moldovenii vor și știu să se odihnească în mod civilizat, fără a transforma orice manifestare publică într-o beție colectivă; 2. festivalurile merg bine atunci când nu se implică factorul politic și 3. festivalurile pot deveni o afacere pe segmentul cultural.
Când la câteva sute de kilometri e război și se varsă sânge, festivalurile din Moldova sunt o pledoarie pentru pace, cultură și civilizație. Noi am ales pacea, cultura și civilizația. Ce vor alege pentru noi mai marii zilei?
Am spus în cadrul lansării volumului „Groapa cu lei” că după această vară, îndeosebi după semnarea Acordului de Asociere, Moldova va fi alta.
Cum va arăta această Moldovă depinde și de noi. Să nu admitem ca Moldova de culoarea frunzei și a ierbii, cu miros de căpșune, Moldova festivalurilor să devină roșie de sânge și să miroase a praf de pușcă și scrum – o Moldovă a înmormântărilor.
Bună dimineața, Moldovă a festivalurilor!
