Libertatea presei din R. Moldova a rămas aceeași ca în anii de guvernare comunistă

Mai mult, deși programul de activitate al Guvernului Leancă include aceleaşi obiective de guvernare ca ale guvernelor democratice anterioare, precum modernizarea activităţii Companiei „Teleradio-Moldova”; asigurarea libertăţii presei, a pluralismului în mass-media, garantarea accesului la informaţia de interes public, în ultimul an nu au fost întreprinse măsuri concrete în vederea materializării acestor obiective în practică. Ba dimpotrivă, au fost lansate iniţiative periculoase pentru dezvoltarea mass-mediei şi pentru libertatea de exprimare, cum ar fi intenţia de reincriminare a calomniei, intenţia de reglementare netransparentă a Internetului etc.
De asemenea, situaţia mass-media în această perioadă a fost afectată de cazurile frecvente de agresare verbală a jurnaliştilor de către politicieni. Au fost înregistrate cazuri de ameninţare şi agresare fizică a jurnaliştilor de către persoane fizice şi îngrădirea accesului acestora la evenimente de interes public.
Cel mai elocvent exemplu în acest sens este limitarea accesului jurnaliştilor la lucrările plenului Parlamentului. Reprezentanţii mass-media sunt obligaţi să stea într-o sală separată în clădirea renovată a Parlamentului, fără a avea acces în sala de şedinţe, iar secvenţele video de la şedinţe sunt transmise pe câteva monitoare instalate în această sală.
Atât conducerea Parlamentului, cât şi liderii fracţiunilor majorităţii parlamentare au promis de mai multe ori că vor găsi soluţii pentru revenirea presei în sala de şedinţe, însă aceste promisiuni nu s-au materializat în acţiuni concrete.
La 18 iunie trecut, un grup de deputaţi a înregistrat un proiect de lege privind modificarea art. 25 din Legea cu privire la Guvern, prin care se intenţionează sistarea transmisiunilor în regim online a şedinţelor guvernului. Proiectul în cauză a fost aprobat în prima lectură la 18 octombrie 2013. În opinia mai multor jurnalişti şi instituţii de presă, sistarea transmisiunilor online va afecta transparenţa procesului decizional.
Tot în această perioadă nu au fost adoptate legi şi amendamente în măsură să elimine lacunele existente în legislaţie, în special, în ceea ce priveşte contracararea monopolizării mass-mediei şi a pieţei de publicitate; tranziţia la televiziunea digitală terestră; reflectarea campaniilor electorale. A fost înregistrată ca iniţiativă legislativă şi versiunea unui nou Cod al Audiovizualului, elaborat de societatea civilă şi expediat în Parlament încă în anul 2011. Ţinând cont de tergiversarea procesului de adoptare a acestor proiecte de lege, organizaţiile de media rămân sceptice vizavi de adoptarea acestor proiecte în actuala legislatură, dat fiind faptul că există o disproporţie între deschiderea declarativă a deputaţilor şi acţiunile concrete de adoptare a acestor proiecte.
În perioada de referinţă au fost remarcate unele schimbări pozitive la IPNA Compania „Teleradio Moldova”, printre care optimizarea grilei de emisie şi a paginii web. În acelaşi timp, compania parcurge un proces confuz de reformă, reformele iniţiate încă în 2011 fiind în impas.
De altfel, Republica Moldova nu dispune încă de un segment de media care să fie suficient de independente din punct de vedere politico-economic, astfel încât cetăţenii să beneficieze de o informare corectă, obiectivă, echilibrată şi echidistantă. Această situaţie se datorează faptului că un număr mare de instituţii media aparţin sau sunt controlate de politicieni, fără „protecţia” şi susţinerea financiară a cărora nu ar putea să reziste pe piaţa media. Informația despre proprietarii și proprietatea media nu poate fi accesată sau obținută.
Pe parcursul ultimului an, experţii în mass-media au cerut adoptarea unor măsuri legislative de limitare a concentrării media şi excluderea condiţiilor de concurenţă neloială, însă aceste solicitări nu au avut efect. Monopolizarea în continuare a presei, care răspunde intereselor economice şi politice ale patronilor, va duce la transformarea acesteia într-un instrument de şantaj politic şi economic în defavoarea informării corecte a cetăţenilor. În consecinţă, funcţia principală a mass-media, de „câine de pază”, de informare şi de critică a puterii şi a societăţii va fi denaturată.
Sursa: Media-azi.md