(ÎNCOTRO?) Sancţiuni fără precedent in istoria relaţiilor UE-Rusia, de la prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice
Ei și-au dat însă repede seama că UE este departe de a-și fi securizat aprovizionarea cu gaz din alte surse.
Prezentarea comisarului european al energiei Günther Öttinger făcută luni la prânz miniștrilor de externe UE a dus din nou la concluzia că piața energetică europeană nu este competitivă.
Acest lucru s-ar putea realiza doar prin investiții masive (5.1 miliarde de euro există deja prin facilitatea europeană Connecting Europe) dar și prin investiții naționale pentru liberalizarea piețelor.
Iată astfel că a sancționa economic Rusia, idee care s-ar impune avînd în vedere că un dialog cu Kremlinul nu mai este posibil după "referendumul" din Crimeea, este imposibil.
Statele afectate ar fi Germania, Bulgaria, Polonia, România și altele care depind încă de aprovizionarea din sursă rusească, spre deosebire de Marea Britanie, Belgia și Olanda, care se aprovizionează din Norvegia sau de Franța care depinde în mare parte de gazul algerian.
Miniștrii de externe au decis, fără surpriză, să refuze posibilitatea de călătorie și să înghețe bunurile deținute în UE a 21 persoane ruse "responsabile pentru subminarea integrității teritoriale a Ucrainei".
Aceste persoane se găsesc în Parlamentul de la Moscova, în forțele de securitate, șamd.
Există o diferență majoră față de sancțiunile americane care lovesc direct responsabili de la Kremlin, dar acest lucru se explică prin "motive structurale" , după cum a declarat șeful diplomației poloneze Radoslaw Sikorski.
El a spus că UE este geografic mai aproape de Rusia decât SUA (ceea ce complică deciziile) și că există și un proces decizional diferit în UE, unde decizia nu aparține unei singure persoane, ca în SUA.
Până și aceste sancțiuni delicate aprobate acum au avut ceva dificultăți în a fi adoptate întrucât statele sudice ca Cirpu, Spania și Grecia sînt cele unde se află majoritatea proprietăților rusești care se văd acum "înghețate".
Se vorbește și despre posibilitatea sancțiunilor militare, ca premergătoare sancțiunilor economice, dacă ele vor fi luate vreodată.
Dar și aici confuzia planează și le va aparține șefilor de stat și de guverne UE , reuniți în 20 și 21 martie la Bruxelles, să continue analiza începută deja duminică seară , 16 martie, la nivel ambasadorial.
În fine, grupul de lucru pe care-l propuneau europenii la începutul lunii pentru a-l aduce pe Vladimir Putin la masa negocierilor nu mai este de actualitate.
Cu toate că acum Moscova dorește să ia parte în aceste discuții ca un ajutor adus Ucrainei, europenii au întors spatele proiectului. Ei spun că acest dialog ar fi putut avea loc doar dacă armata rusă se retrăgea din Crimeea…acum este prea târziu.
În schimb, UE insistă ca observatori OSCE să fie primiți pe teren în zonele fierbinți ale Ucrainei, acolo unde este nevoie de observatori independenți.
La Bruxelles, se conturează teama că anexarea Crimeei este doar prima etapă a unei avansări ruse în teritoriul ucrainian…
Sursa: rfi.ro
