Ideea unui dispozitiv care să urmărească mișcările mâinii a apărut încă din 1952, primul aparat de acest tip fiind inventat de Tom Cranston, Fred Longstaff și Kenyon Taylor, fiind un proiect secret al Marinei canadiene, folosit într-un sistem complicat ce adună date despre poziția navelor.
Inventatorul mouse-ului pentru computer este Douglas Engelbart, care a construit un prototip la 9 decembrie 1963, exact în urmă cu 50 de ani, ajutat de colegul său de la Institutul de Cercetare Stanford, Bill English. Invenția era parte dintr-un proiect amplu derulat de Engelbart, menit a îmbunătăți intelectul uman.
Primul mouse din istorie, folosit de Engelbart, era o simplă cutie de lemn rudimentară, dedesubtul căreia se găsea o rolă, capabilă să ruleze pe masă. În interior, se afla un mic angrenaj căruia rola îi transmitea mișcările sale, iar de aici semnalul mecanic se transforma în semnale electrice.
Mouse-ul l-a ajutat pe Engelbart să demonstreze modul în care fișierele text puteau fi unite, decupate, copiate și replicate, precum și noi metode de utilizare a rețelelor de computere. Inventatorul Engelbart a primit brevetul US3541541 la 7 ani după ce a creat mouse-ul.
Primul mouse modern, cu bilă, a fost inventat de Bill English, în 1972, în timp ce lucra pentru Xerox PARC (Palo Alto Research Center) și a fost utilizat pentru prima dată pentru computerul Xerox Alto, în 1973, primul ce dispunea de o interfață grafică.
Mouse-ul mecanic are o singură bilă ce se poate roti în orice direcție. El a fost imediat comercializat pentru sistemele personale din anii ’80 și ’90 ce purtau numele Xerox Alto. Sistemul de detectare a mișcării acestuia este bazat pe o bilă și două roți dințate separate, dispuse la 90 de grade.
Design-ul câștigător de mouse a fost inventat la Școala Politehnică Federală din Lausanne, inspirat de profesorul Jean-Daniel Nicoud și fabricat de inginerul Andre Guignard. Noul mouse avea o singură bilă de cauciuc și trei butoane. În 1985, Rene Sommer a adăugat un microprocesor, o componentă esențială.
Primele modele de mouse optic au apărut tot în anii ’80, unul fiind inventat de Steve Kirsch, de la MIT, și Mouse Systems Corporation. Acesta folosea un led și un senzor ce detecta liniile tipărite pe o suprafață metalică specială.
Un alt model a fost inventat de Richard F. Lyon și vândut de Xerox. Acesta folosea un senzor pentru lumină vizibilă, ce urmărea punctele luminoase pe un câmp negru, tipărit pe hârtie.
Mouse-ul optic este probabil cel mai utilizat mouse care se regăsește și azi pe multe dintre birourile noastre. De această dată lucrurile sunt schimbate, mouse-ul nu mai are nimic care să se rotească, miște sau alunece în el, deoarece folosește o diodă emițătoare și o fotodiodă care detectează mișcarea mouse-ului. Pentru primele mouse-uri optice era nevoie de un mouse pad pentru ca fotodioda să poată detecta mișcarea acestuia, deoarece mouse-ul optic nu mergea bine pe suprafețe transparente sau pe cele care reflectau lumina emisă de diodă. Odată ce mouse-ul optic a evoluat, a fost introdus un sistem de circuite integrate care procesează imaginile primite de la fotodiodă direct în mouse, astfel poate fi utilizat pe mai multe tipuri de suprafețe și nu mai este nevoie de un mouse pad. Imediat după ce acest pas a fost făcut, mouse-urile optice au fost comercializate în masă. Cele din prezent folosesc un led ce proiectează o lumină de culoare roșie pe suprafața pe care este așezat mouse-ul, iar cu ajutorul unui senzor optic primește imagini succesive (una după alta) astfel devenind mult mai performant.
Mouse-ul cu laser, ce folosește raze infraroșii în locul ledului, a fost livrat, pentru prima dată, de Sun Microsystem, cu serverele Sun SPARCstation. Au început să fie disponibile pentru consumatori de abia în 2004, când Logitech, în colaborare cu Agilent Technologies, a lansat MX 1000. Spre deosebire de cel cu led, mouse-ul cu laser are o rezoluție mult mai mare, fiind mult mai exact.
E cel mai performant mouse de până acum și îndrăgit de pasionații de shootere (jocuri cu împușcături), acolo unde precizia este esențială.
În prezent foarte folosit este mouse-ul wireless, care este foarte performant și comod de utilizat.
Există mouse-uri special concepute pentru persoanele cu dizabilități, ce nu pot utiliza un mouse obișnuit. Mouse-ul cameră are mărimea unei camere web și arată aproximativ ca aceasta. Acest tip de cameră urmărește un punct selectat de pe capul unei persoane, atunci când persoana mișcă din cap este mișcat și cursorul pe ecran.
Mouse-ul de picior este folosit de persoanele care nu își pot folosi capul sau mâinile și este comandat cu ajutorul piciorului. Trackball-ul este un dispozitiv asemănător mouse-ului cu bilă, dar la care utilizatorul mișcă bila cu ajutorul mâinii, care la rândul său mișcă cursorul.
Un alt model este mouse-ul vertical, cu un design ergonomic.
Logitech, cel mai mare producător de mouse-uri și tastaturi din lume a vândut peste 500 de milioane de mouse-uri în ultimii 20 de ani.
În prezent, utilul mouse are o competiție serioasă: laptopurile, care pot fi folosite fără mouse. În ultimii ani au apărut calculatoare și alte dispozitive moderne (de ex. telefoane mobile de tip smartphone), la care funcțiile mouse-ului (sau și ale tastelor sau tastaturii) sunt complet înlocuite prin proprietățile tactile ale ecranului (monitorului) atașat. În acest caz, în loc de a mânui mouse-ul sau a apăsa pe taste, utilizatorul atinge ecranul cu unul sau mai multe degete, executând anumite mișcări pentru a declanșa diverse acțiuni.
Un cercetător de la Gartner Research e de părere că în următorii 5 ani, ”șoarecele” … va fi istorie. Declarația celor de la Garner Research a fost primită cu surprindere la nivel mondial. Pentru Steve Prentice, un specialist citat de BBC, declarația este însă pertinentă. Un eventual declin s-ar explica prin apariția de noi accesorii capabile să recunoască gesturile.
Consolele Nintendo, spre exemplu, au început să dezvolte ecranele tactile, iar utilizatorii își pierd treptat gustul pentru click.
”De pildă, în locul telecomenzilor tradiționale, Panasonic utilizează … direct mâna”, spune Steve Prentice, care precizează că Sony și Canon utilizează tehnici similare.
Sursa: AGERPRES
