Această opacitate şi această inerţie reamintesc cele mai proaste obiceiuri din epoca sovietică. La fel cum şi naufragiul submarinului Kursk, acum zece ani, arătase incapacitatea autorităţilor ruse de a face faţă dezastrelor, atitudinea lor actuală pare să indice că lucrurile nu s-au schimbat mult de partea aceasta. Cum putem avea încredere în autorităţile ruse, atunci când acestea asigură că nu există nicio creştere a radioactivităţii după ce 4000 de hectare de păduri au fost contaminate în timpul catastrofei de la Cernobâl? Cum să avem încredere în ele atunci când, în timpul unei conversaţii recente cu Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă a UE, care exprima solidaritatea europenilor şi oferea ajutorul UE, şeful diplomaţiei ruse a omis să-l informeze de desfăşurarea de baterii de rachete S-300 în Abhazia, pe când un anunţ în acest sens urma să fie făcut câteva minute mai târziu?
Fără a cădea în paranoia de care dau câteodată dovadă fostele ţări-satelit ale Uniunii Sovietice, Uniunea Europeană ar trebui să arate mai multă încredere şi fermitate în relaţiile sale cu Moscova. Un parteneriat puternic cu Rusia nu poate fi construit decât pe încredere şi respect reciproc.
Gian Paolo Accardo,
redactor-şef adjunct al portalului www.presseurop.eu
13 august
(http://www.presseurop.eu/ro/content/editorial/315311-moscova-si-noi)
