Serviciul de Informare și Securitate (SIS) a stabilit luni, 25 martie, cod albastru de alertă teroristă pe întreg teritoriul R. Moldova, pe un termen nedeterminat. Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă al instituției, în care se menționa că directorul SIS, Vasile Botnari, a semnat un ordin în această privință. Întrucât acest lucru se întâmplă pentru prima dată în istoria R. Moldova, TIMPUL a încercat să afle de la mai mulți experți în domeniul politic și cel al securității dacă ne paște pericolul vreunui atentat terorist și din partea cui ar putea veni acesta.
Potrivit comunicatului de presă al SIS, Sistemului naţional de alertă teroristă (SNAT) reprezintă un mecanism de înştiinţare şi informare a populaţiei despre eventuale pericole teroriste, de organizare şi coordonare a acţiunilor de prevenire şi descurajare a terorismului, în funcţie de gradarea situaţiei de securitate în ţară. Prin urmare, după instituirea codului albastru de alertă teroristă, autorităţile abilitate ale R. Moldova ar trebui să elaboreze şi să implementeze metode şi instrumente noi de luptă împotriva terorismului şi să-și canalizeze eforturile la diminuarea şi lichidarea acţiunilor factorilor, care provoacă apariţia şi răspândirea ideologiilor cu caracter extremist-terorist.
Solicitat de TIMPUL, Valentin Dediu, fostul vicedirector al instituției, a confirmat că instituirea codului albastru de alertă teroristă este o premieră pentru R. Moldova. Totuși, el consideră că nu există serioase motive de îngrijorare în această privință, pentru că cel mai probabil ordinul lui Vasile Botnari nu a fost emis într-o situație excepțională, ci în temeiul punctului 9 din Sistemul național de alertă teroristă (SNAT), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 995 din 17 octombrie 2018.
Dediu a explicat că SNAT este constituit din patru niveluri, distinse prin patru coduri, exprimate în culori, ce reflectă gradul de risc în funcţie de intensitatea manifestării pericolului terorist: nivel scăzut (albastru), nivel moderat (galben), nivel ridicat (portocaliu) şi nivel critic (roşu). La fiecare nivel de alertă stabilit, autorităţile publice sunt obligate să întreprindă măsuri specifice în vederea asigurării securităţii naţionale.
„Nu există pericole care ar trebui să ne pună în gardă”
„Este pentru prima dată când în R. Moldova se anunță cod albastru de alertă teroristă, deoarece până în prezent nu exista un cadru legal, care prevedea acest lucru. Cele patru nivele de alertă sunt stabilite conform legilor țărilor membre ale Uniunii Europene. Acest cod albastru a fost anunțat acum în temeiul punctului 9 din SNAT, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 995 din 17 octombrie 2018, ceea ce ne face să înțelegem că SIS, ca instituție principală, ce coordonează activitățile de combatere a terorismului în țara noastră, precum și alte instituții care au abilități în domeniu, nu dispun de date ce ar arăta că există vreun pericol eminent de act terorist în R. Moldova. În aceste condiții, ei activează liniștit, culeg informații, pe care le sistematizează și le supun analizelor, sau pregătesc alte metode pentru combaterea terorismului. În fond, este o rutină de toate zilele. Dar când apar factori care măresc nivelul de risc, codul de alertă se anunță a fi galben, apoi portocaliu și, în cele din urmă roșu”, susține Valentin Dediu.
De fapt, ne asigură fostul vicedirector de la SIS, nu exisă alte motive întemeiate pentru un astfel de anunț, în afară de faptul că instituția îndeplinește Hotărârea Guvernului nr. 995 din 17 octombrie 2018, elaborată în baza Legii cu privire la combaterea terorismului, adoptată în 2017. Iar ca urmare a stabilirii codului albastru de alertă teroristă, autorităţile competente urmează să întreprindă un şir de măsuri, precum ar fi, de exemplu: acumularea şi verificarea informaţiilor şi datelor cu privire la riscurile teroriste, desfăşurarea activităţilor de profilaxie, sensibilizare şi formare a opiniei publice în vederea promovării politicii de stat în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, dar şi informarea cetățenilor despre regulile de comportament în situaţii de criză teroristă.
„Autoritățile lucrează în mod normal și nu există pericole care ar trebui să ne pună în gardă. Cu toate acestea, cetățenii R. Moldova trebuie să fie permanent vigilenți la mai multe momente,” a adăugat Valentin Dediu.
„Terorismul și separatismul sunt fenomene corelative”
Analistul politic Anatol Țăranu este de aceeași părere. El afirmă că acest cod albastru este o practică a mai multor țări europene, care a fost preluată și de SIS. „E o stare obișnuită a lucrurilor sau, mai degrabă, e vorba despre introducerea unei practici europene în R. Moldova. Asemenea cod se anunță când pericolul este cel mai jos. Nu există, deci, nici un pericol deosebit de terorism în R. Moldova”, a subliniat Anatol Țăranu.
La rândul său, Valeriu Cerba, specialist în problema transnistreană, spune că R. Moldova este mai distanțată de problema terorismului în lume, pentru că nu colaborează și nici nu provoacă grupările din Statul Islamic. „Cu toate acestea, să nu uităm că R. Moldova continuă să se confrunte cu amenințări de natură separatistă. Iar terorismul și separatismul, în opinia mea, sunt niște fenomene corelative și riscurile semnificative în această privință apar din sud-estul Europei. R. Moldova se confruntă cu amenințări de natură militară, care vin mai întâi de toate din partea regimului separatist de la Tiraspol, precum și a politicii anticonstituționale dusă de liderii acestei regiuni”, a menționat expertul.
Recomandări pentru populație în cazul instituirii codului albastru
SIS precizează că instituirea codului albastru de alertă teroristă prevede nu doar măsuri obligatorii pentru instituţiile de resort, dar şi un şir de recomandări pentru populaţie. Fie că se află în stradă, în locuri de aglomerare în masă sau în transportul public, cetăţenii sunt îndemnaţi să fie precauţi şi să atragă atenţia asupra aspectului exterior şi comportamentului persoanelor care li se par suspecte. Spre exemplu, dacă acestea poartă îmbrăcăminte, care nu corespunde anotimpului sau creează impresia că sub haine ar avea obiecte ascunse, ori în cazul în care încearcă să evite camerele de supraveghere şi contactul cu reprezentanţii organelor de poliţie.
O altă atenţionare a SIS se referă la automobile părăsite, cele fără numere de înmatriculare, cu portbagaje supraîncărcate, la cele staţionate timp îndelungat și nejustificat în curtea sectoarelor locative, în apropierea obiectivelor de mare aglomerare, precum şi la genţile și cutiile lăsate fără supraveghere, în care se observă fire electrice ori dispozitive mecanice. Dacă depistează asemenea obiecte, cetăţenii sunt îndemnaţi să evite apropierea, atingerea, despachetarea sau mişcarea din loc a acestora şi să informeze imediat instituțiile de ocrotire a normelor de drept.
De asemenea, Centrul Antiterorist al SIS îndeamnă părinţii să poarte cât mai des discuţii în familie despre regulile de securitate şi acţiunile ce urmează a fi întreprinse în diverse situaţii de criză, să se asigure că cei mici își cunosc adresa de acasă şi numerele de contact ale părinţilor şi rudelor apropiate, ale persoanelor de încredere şi ale serviciilor de urgenţă.
Acestea, dar şi alte recomandări, se regăsesc în Ghidul privind acţiunile cetăţenilor în cazul instituirii nivelurilor de alertă teroristă, elaborat de către Centrul Antiterorist al SIS. Prin intermediul acestui Ghid, SIS şi-a propus să promoveze şi să dezvolte cultura de securitate în vederea formării unei atitudini de respingere a ideologiilor teroriste şi extremiste, precum şi să eficientizeze mecanismele de înştiinţare şi informare a populaţiei despre eventuale pericole teroriste.
„Respectarea recomandărilor şi regulilor de comportament vor contribui la asigurarea securităţii cetăţenilor atât pe teritoriul ţării, cât şi în afara ei”, se mai arată în comunicatul de presă al Serviciului de Informații și Securitate.
