Duminică, pe 26 octombrie 2025, are loc, la București, inaugurarea oficială a Catedralei Mântuirii Neamului, cel mai amplu proiect religios construit în România în ultimul secol. Slujba de sfințire a spațiului liturgic principal va fi oficiată de Patriarhul Daniel, în prezența ierarhilor BOR, a oficialităților civile și a numeroși credincioși din țară și diaspora.
Această etapă marchează deschiderea parțială a edificiului către public, deși lucrările de amenajare interioară și exterioară nu sunt complet finalizate.
Catedrala Națională din București este, conform celor mai frecvente evaluări, cea mai mare biserică ortodoxă din lume, dacă ne referim la înălțime, volum și ambitus arhitectural.
Catedrala Mântuirii Neamului: Istoria proiectului
Ideea unei catedrale naționale a fost formulată încă din 1884, după Războiul de Independență, dar a fost amânată de mai multe ori din cauza contextelor istorice – războaie, regimuri politice și priorități bugetare. Proiectul actual a fost demarat în mod efectiv în anul 2010, sub coordonarea Patriarhiei Române.
Construcția a început în 2011, iar primele slujbe s-au desfășurat în incinta neterminată a catedralei încă din 2018. Din acel moment, lucrările au continuat etapizat, în funcție de alocările financiare disponibile.
Dimensiuni și specificații
Catedrala este una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din lume și cea mai înaltă construcție religioasă din România.
- Înălțime totală: aproximativ 120 metri (până în vârful crucii centrale).
- Suprafață desfășurată: peste 38.000 metri pătrați.
- Capacitate interioară: între 5.000 și 8.000 de persoane (până la 100.000 în exterior, la slujbe mari).
- Turla Pantocratorului: atinge 106 metri.
- Iconostas: cel mai mare din lume, conform Cărții Recordurilor – 23,8 m lungime și 17,1 m înălțime.
Elemente tehnice și artistice
Structura de rezistență este realizată din beton armat, cu fundații adânci adaptate specificului zonei. Interiorul este acoperit cu mozaicuri lucrate manual, în stil neo-bizantin. Doar în zona altarului au fost montați peste 2.500 m² de mozaic.
Catedrala dispune și de dotări moderne, inclusiv instalații HVAC de mari dimensiuni, sistem integrat de iluminat arhitectural și infrastructură pentru transmisiuni media.
Cât costă Catedrala Mântuirii Neamului și de unde vin banii
Finanțarea construcției a fost realizată din surse multiple:
- Fonduri publice: alocări anuale de la Guvern, primării și consilii județene.
- Donații private: de la persoane fizice, companii și credincioși.
- Buget total estimat (la finalizare): peste 200 milioane de euro.
Exemple de alocări recente:
- 10 milioane lei – Consiliul Județean Ilfov (2025).
- 2 milioane lei – Primăria Sector 2 (2025).
- 20 milioane euro – alocare guvernamentală în 2024.
Patriarhia a precizat în mai multe rânduri că fondurile publice au fost utilizate pentru lucrări de construcție și infrastructură, în timp ce elementele decorative sau artistice sunt acoperite în mare parte din donații.
Detalii neștiute despre Catedrala Mântuirii. Cum au reușit constructorii să facă clădirea imună la cutremure
„Încă de la început, de când am săpat groapa pentru radierul general, am avut o groapă foarte mare de excavat, de aproape 20 de metri înălțime, și sprijinirea pereților ei, de exemplu, cu pereți mulați, a reprezentat o mare provocare la vremea aceea. Asta pentru că aveam patru rânduri de ancore, am redus un rând de ancore, că din calcule se părea că se poate așa, am făcut-o, cu toate că exista riscul să cedeze, să se încline peretele mulat, și, cu ajutorul Domnului, a mers totul foarte bine. Apoi la radierul general am avut surpriza să constatăm că el stă într-o pânză de apă freatică, la vreo 60 de centimetri, și a trebuit să luăm măsuri drastice împotriva pătrunderii apei în construcție. Am făcut și atunci acest lucru.
Ulterior, am avut o altă mare provocare legată de construcția navei Catedralei, care are 120 de metri. La această lungime trebuie neapărat să aibă rosturi de tasare, din loc în loc, care-ți taie clădirea total, de sus până jos, ca să lucreze separat la cutremur. Or, noi nu puteam să facem acest lucru”, a povestit, în luna aprilie, pentru Agerpres, părintele Nicolae Crîngașu, consilier patriarhal coordonator la Sectorul monumente și construcții bisericești al Patriarhiei Române.
El a explicat că, la cutremur, „dacă nu e divizat în mai multe componente, un mastodont se autodistruge cu mișcările tectonice”.
„De exemplu, Casa Poporului, Parlamentul actual, îmi spunea, Dumnezeu s-o ierte, doamna Anca Petrescu, autoarea proiectului, că e compus din 25 de corpuri total distincte între ele, pe care noi nu le vedem. Vedem că e o casă, dar ele la cutremur lucrează așa. La noi, aici, imaginați-vă că provocarea pentru inginerii proiectanți a fost foarte mare, pentru că nu puteam să facem rosturi de tasare, să împărțim biserica în trei, tăiată de sus până jos. Avem picturi, e o sală lungă.
S-a găsit o soluție, dar cu foarte multă frământare. De asemenea, din calculele inginerești, rezultă că o clădire înaltă, dacă e bine proiectată și bine făcută, ar trebui ca, la un cutremur de 9 grade Richter, să balanseze 120 de centimetri și să revină pe poziție, fără să se distrugă clădirea. Imaginați-vă, Catedrala noastră, care are 125 de metri deasupra terenului, din calcule rezultă că ar trebui ca, la un cutremur, Doamne ferește, de 9 grade Richter, tangajul acesta să fie doar de 30 de centimetri, în loc de 120, ceea ce e o stabilitate extraordinară”, a precizat părintele Crîngașu.
Termen de finalizare
Deși spațiul liturgic principal va fi sfințit pe 26 octombrie 2025, lucrările de finalizare a întregului ansamblu vor continua și în anii următori. Conform estimărilor Patriarhiei, finalizarea completă ar putea avea loc după 2027, în funcție de ritmul finanțărilor.
