În mai puțin de trei ani, Gheorghe Brînza, fostul director al Spitalului Clinic Bălți, a trecut de la statutul de manager pro-european la cel de inculpat într-un dosar de corupție instrumentat de CNA. În spatele unei imagini publice de reformator, o investigație NordNews dezvăluie o rețea de conflicte de interese, tranzacții dubioase, afaceri de familie și avere inexplicabilă.
Numit în funcția de director interimar al Spitalului Clinic Bălți pe 21 septembrie 2022, Gheorghe Brînza a fost detașat de la Spitalul Raional Glodeni prin decizia ministrei Sănătății, Ala Nemerenco. Mandatul său a început cu promisiuni de reformă, modernizare și „toleranță zero” la corupție.
Încă din primele zile, Brînza, alături de ministra Nemerenco, a inspectat lucrările de renovare ale Unității de Primiri Urgente (UPU) din Bălți, executate de firma „Clemantin” SRL. Cei doi s-au arătat nemulțumiți de calitatea lucrărilor, considerând că materialele utilizate nu respectau standardele promise.
De la planuri europene la conflicte de interese
La un an după numire, Gheorghe Brînza vorbea despre importanța investițiilor europene în sistemul medical și despre nevoia unei medicini de calitate. Totuși, în același an, acesta și-a achitat studiile de masterat din contul instituției pe care o conducea, fapt care a generat primul conflict de interese. Brînza a explicat că decizia ar fi fost luată „fără intenție” și „din necunoașterea normelor legale”.
În 2024, în spital au apărut semnele unui sistem de toleranță selectivă. Medicul obstetrician-ginecolog Mihai Tertea, reținut anterior în flagrant pentru luare de mită, a fost reangajat interimar ca șef al Centrului Perinatal.
Legături dubioase cu un constructor de încredere
Firma „Clemantin” SRL, administrată de Igor Vasilos, a devenit principalul beneficiar al contractelor de reparații la Spitalul Clinic Bălți, obținând 11 contracte între 2021 și 2024. Printre lucrări se număra și renovarea Unității de Primiri Urgente, acolo unde Brînza și ministra își exprimaseră nemulțumirea.
În 2025, aceeași companie a fost implicată în construcția vilei lui Gheorghe Brînza din satul Corlăteni, raionul Râșcani. Angajați ai firmei au confirmat că lucrau la casa fostului director, iar ulterior, administratorul companiei a recunoscut implicarea, deși a negat orice relație personală cu acesta.
Expertul în drept Alexandru Bot, din cadrul comunității WatchDog, a explicat că relația dintre Brînza și Vasilos reprezintă un potențial conflict de interese, care ar fi trebuit notificat Autorității Naționale de Integritate (ANI). Totuși, instituția a declarat că nu sunt întrunite elementele juridice pentru un asemenea caz.
Afaceri de familie și amenințări la adresa presei
În 2025, în timp ce Brînza se afla în concediu, socrul său, Victor Bucovei, a fost angajat la Spitalul Clinic Bălți ca responsabil tehnic în construcții. Angajarea a durat o lună, iar ulterior a fost anulată, după o verificare a legăturilor de rudenie.
După publicarea materialului despre acest episod, redacția NordNews a devenit ținta unor amenințări din partea fostului director. Într-un mesaj vocal transmis jurnaliștilor, Brînza a afirmat că se va răzbuna în cazul în care socrului său i s-ar fi întâmplat ceva din cauza publicării investigației.
Ulterior, Bucovei a depus o plângere la Consiliul de Presă, care a constatat abateri deontologice ale redacției privind obținerea informațiilor. Totuși, faptele semnalate în articol au rămas de interes public.
Socrul fostului director a achiziționat un teren de 300 m2 în centrul Bălțiului, pentru suma de 30.000 de euro, intenționând să construiască o clinică medicală privată cu două etaje. Gheorghe Brînza a negat inițial că ar fi avut cunoștință despre proiect, dar ulterior a declarat că investiția a fost sistată din motive financiare și că soția sa, medic ginecolog, urma să aibă un cabinet privat în cadrul clinicii.
Și acest caz ridică suspiciuni de conflict de interese, potrivit expertului Alexandru Bot, care a recomandat notificarea ANI.
Avere nejustificată și investiții peste Prut
În doar trei ani, Gheorghe Brînza a acumulat o avere considerabilă: o casă de 178 m2 în satul Corlăteni, terenuri, apartamente, mai multe automobile – inclusiv o Tesla Model Y și un Mercedes – și investiții financiare în România.
Fostul director de spital a achiziționat titluri de stat „Fidelis”, emise de Ministerul Finanțelor din România, investiții disponibile doar cetățenilor români. Acesta a recunoscut că deține cetățenie română, dar a susținut că nu a declarat investițiile deoarece nu depășesc pragul legal.
Tot în 2024, Brînza a obținut terenul pentru casa din Corlăteni în urma unui contract de schimb suspect, oferind un apartament de 33 m2 pentru un lot de peste 1.000 m2. Construcția a avansat rapid, fiind dotată cu panouri solare și camere de supraveghere.
Mașini electrice încărcate din curtea spitalului
Surse NordNews au surprins automobilele electrice ale familiei Brînza, inclusiv Tesla și Renault, alimentându-se la o priză din curtea Spitalului Clinic Bălți, folosind energia electrică a instituției. Fostul director, aflat ulterior în arest la domiciliu, a refuzat să comenteze situația.
Ulterior, acesta și-a scos la vânzare două automobile, declarând că are nevoie de bani, deoarece nu mai are surse de venit.
Căderea: reținut de CNA
Pe 29 august 2025, Gheorghe Brînza a fost reținut de ofițerii Centrului Național Anticorupție într-un dosar de corupție, fiind acuzat că ar fi cauzat spitalului un prejudiciu de aproape 4 milioane de lei prin perceperea de comisioane ilegale de la agenți economici. Numele său figurează în alte nouă dosare penale pentru abuz în serviciu, trafic de influență și corupere pasivă.
În aceeași zi, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a semnat ordinul de demitere, dar pe motiv de „pierderea încrederii angajatorului”, fapt care i-a permis lui Brînza să încaseze trei salarii compensatorii, în valoare totală de 140.000 de lei.
După 15 zile petrecute în izolator, fostul director a fost plasat în arest la domiciliu.
Datorii, haos administrativ și tăcere instituțională
În perioada conducerii lui Gheorghe Brînza, Spitalul Clinic Bălți a acumulat datorii de peste 42,8 milioane de lei. Întrebată despre situație, ministra Sănătății a declarat că datoriile au fost moștenite de la fosta administrație și că instituția, împreună cu ministerul, lucrează la stingerea lor.
Oficialii nu au oferit explicații clare privind prejudiciul de 75 de milioane de lei identificat în rapoartele Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, limitându-se la recomandarea de „a citi din nou raportul”.
