Ministrul Culturii, Cristian Jardan, afirmă că Centrul Rus de Știință și Cultură „Ruskii Dom” din Chișinău „s-a transformat într-un instrument de propagandă a Kremlinului”, fapt recunoscut și la nivelul Uniunii Europene. Potrivit lui, reacțiile „exagerate” ale partidelor din opoziție la decizia Executivului de a închide instituția „arată foarte clar căror interese servesc”.
Guvernul a decis, pe 5 noiembrie, să denunțe Acordul de cooperare culturală dintre Republica Moldova și Federația Rusă, semnat în 1998 și intrat în vigoare în 2001. Urmează validarea documentului în Parlament și notificarea oficială a Moscovei, ceea ce va conduce la închiderea Centrului Rus din Chișinău.
„Acest centru de cultură se prezumă a avea ceva cultură în el, dar, în ultimii ani, din păcate, s-a transformat într-un instrument de propagandă a Kremlinului, lucru recunoscut în mai multe state, în special cele din Uniunea Europeană. Din 2022, odată cu agresiunea nejustificată a Rusiei în Ucraina, agenția Rossotrudnichestvo, cea care controlează acest centru, a intrat sub sancțiuni europene și este calificată drept o instituție care promovează propaganda Kremlinului și, în special, conceptul russkii mir”, a declarat ministrul Culturii.
Deși Centrul funcționează în Chișinău din 2009, Cristian Jardan afirmă că scopul inițial, promovarea schimburilor culturale, a rămas doar pe hârtie.
„În documentele oficiale ale Rossotrudnichestvo se vorbește despre Russkii Dom, care funcționează în baza Acordului semnat în 1998. Probabil intențiile inițiale erau unele nobile, din moment ce și Chișinăul și-a exprimat interesul de a deschide un centru similar la Moscova. Lucru care nu s-a întâmplat niciodată”, a precizat oficialul.
Ministrul a subliniat că toți angajații centrului sunt diplomați ruși, fapt care, în opinia sa, ridică suspiciuni legate de scopul real al instituției.
„Toată administrația centrului sunt diplomați ai ambasadei Rusiei. Eu nu știu dacă există un centru de cultură în lume condus de diplomați”, a afirmat Jardan.
El a amintit și de reducerea anterioară a personalului diplomatic rus din Republica Moldova, „exagerat de mare”, spunând că o parte dintre aceștia activau în cadrul Centrului Rus.
Oficialul a invocat și exemple ale altor state din spațiul post-sovietic, care au luat aceeași decizie, fără constrângerile juridice existente în cazul Chișinăului.
„În Ucraina, motivele sunt evidente. Dar vedem și exemplul Azerbaidjanului, care a închis centrul în 2025, fără să fie legat de un acord bilateral. În cazul nostru, Acordul din 1998 protejează Centrul și doar denunțarea lui poate permite închiderea,” a explicat ministrul.
După invazia Rusiei în Ucraina, autoritățile de la Chișinău au acuzat Centrul Rus din Chișinău de activități de propagandă și influență hibridă, sub acoperirea cooperării culturale. Agenția Rossotrudnichestvo este subordonată direct președintelui Federației Ruse și Ministerului de Externe de la Moscova și se află pe lista sancțiunilor Uniunii Europene pentru promovarea conceptului Lumea Rusă (Russkii Mir).
Decizia Republicii Moldova a fost criticată de Moscova, care a calificat-o drept „regretabilă” și „contrară intereselor populației”. Partidul Socialiștilor a cerut revenirea la „un dialog echilibrat cu Federația Rusă”.
Guvernul urmează să transmită Parlamentului proiectul de denunțare, iar ulterior va informa oficial partea rusă despre încetarea valabilității acordului și închiderea Centrului Rus de la Chișinău.
