Chișinăul respinge ca ilegală „Legea educației” adoptată de Adunarea din Găgăuzia

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) s-a autosesizat în legătură cu aprobarea, de către Adunarea Populară a Găgăuziei, a așa-numitei „Legi a educației”, pe care o consideră adoptată în mod nelegal.
Potrivit ministerului, actul normativ local în domeniul educației, adoptat de către Adunarea Populară a Găgăuziei în cadrul ședinței din 3 noiembrie 2025, încalcă grav prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.
Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică învestită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare.
Curtea Constituțională, prin decizia nr. 21 din 10 decembrie 2013, a menționat că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie nr. 21/2013, Curtea Constituțională a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.
Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale.
„Deși susținem inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne (române, bulgare sau ucrainene) și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie.
Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova.
Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative.
Așa-numita „Lege a Educației” a fost adoptată fără consultarea prealabilă a Ministerului Educației și Cercetării, ceea ce încalcă principiile fundamentale ale procesului legislativ, respectiv transparența decizională, consultarea publică și avizarea de specialitate”, se arată în comunicatul MEC.
Ministerul Educației și Cercetării urmează să analizeze în detaliu conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii menționate.
Anterior, în anul 2016, Adunarea Populară a Găgăuziei a emis o altă lege cu obiect de reglementare în domeniul educației. La cererea de chemare în judecată depusă de către minister, prin decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție din 12 septembrie 2018, a fost anulată Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 474-XXXII/V din 28 aprilie 2016, prin care a fost aprobată Legea învățământului UTA Găgăuzia nr. 68-XXXII/V din 28 aprilie 2016, ca ilegală în fond, fiind emisă contrar prevederilor legii.