Unul din cinci copii din clasa I din Republica Moldova are exces ponderal, arată rezultatele celei de-a șasea runde a studiului național de supraveghere a obezității la copii, realizat în cadrul Inițiativei Europene COSI. Potrivit datelor colectate în perioada 2022–2023, 20,7% dintre copiii de 7 ani sunt supraponderali, dintre care 8,8% suferă de obezitate, iar 6,5% sunt subponderali. Situația este ușor mai bună decât media europeană pentru aceeași perioadă (25% supraponderalitate și 10% obezitate), dar înregistrează o creștere față de studiul similar efectuat în Republica Moldova în anul 2016.
Excesul ponderal este mai frecvent în rândul băieților – 21,4%, dintre care 9,9% obezi – comparativ cu fetele, unde 20% sunt supraponderale, dintre care 7,5% obeze. Studiul arată și diferențe importante între mediul urban și rural: în orașe, 23,7% dintre copii sunt supraponderali și 8,2% obezi, în timp ce în mediul rural proporțiile sunt de 16% și respectiv 4,8%. De asemenea, copiii părinților cu un nivel redus de educație sunt mai predispuși la obezitate.
Un aspect îngrijorător este percepția eronată a părinților privind greutatea copiilor. Peste 70% dintre copiii supraponderali sunt considerați de părinți ca având o greutate normală, iar doar 2% dintre copii sunt identificați corect ca fiind obezi, ceea ce întârzie intervențiile timpurii și crește riscul de dezvoltare a bolilor netransmisibile.
Studiul analizează și obiceiurile alimentare ale copiilor. Fructele sunt consumate zilnic de 47,3% dintre elevi, iar legumele de 36,6%. Totuși, doar 3,5% respectă recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății de a consuma cinci porții de fructe și legume pe zi. În același timp, 20,4% dintre copii consumă zilnic gustări dulci, iar 11,7% beau băuturi carbogazoase îndulcite.
La capitolul activitate fizică, băieții practică sport sau dans în medie 2,2 ore pe săptămână, iar fetele 1,9 ore. Majoritatea copiilor desfășoară zilnic activități fizice moderate sau intense timp de aproximativ 2,4 ore, însă aproape jumătate petrec cel puțin două ore pe zi în fața ecranelor. Mai mult de jumătate dintre elevi merg la școală pe jos sau cu bicicleta, însă siguranța traseului a fost apreciată ca fiind doar moderată de către părinți.
Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra obiceiurilor copiilor: consumul de fructe a crescut cu 11,4%, iar cel de legume cu 9,4%, gustările sărate au fost consumate cu 16% mai puțin, dulciurile cu 9,1% mai puțin și băuturile îndulcite cu 15,5% mai puțin frecvent. Totodată, atât activitatea fizică, cât și comportamentele sedentare au crescut în această perioadă.
În urma acestor date, Ministerul Sănătății și Ministerul Educației și Cercetării au aprobat un ordin comun privind organizarea și asigurarea sănătății nutriționale a copiilor în instituțiile de învățământ general. Acesta prevede meniuri echilibrate și reducerea factorilor de risc alimentar, precum consumul excesiv de sare, zahăr și grăsimi.
Republica Moldova s-a aliniat recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și și-a propus să atingă, până în 2030, obiectivul de zero creștere a ratei obezității, obiectiv inclus în Programul Național de prevenire și control al bolilor netransmisibile pentru anii 2023–2027.
Studiul COSI din Republica Moldova a cuprins aproximativ 3.600 de elevi din clasa I, din 90 de școli din întreaga țară, iar datele au fost colectate și analizate de experți naționali și internaționali, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.
