În Găgăuzia au fost admise ilegalități și fraude: regiunea este controlată de rețeaua lui Șor și Kremlin
Deciziile Adunării Populare (AP) a Găgăuziei, adoptate cu încălcarea legislației, au declanșat o criză politică în autonomie. Activistul civic Mihail Sirkeli afirmă că actuala componență a AP își exercită atribuțiile ilegal, iar influența grupului politic condus de Ilan Șor și a Moscovei asupra regiunii rămâne dominantă. La rândul său, analistul politic Nicolae Negru consideră că autoritățile centrale de la Chișinău trebuie să-și revizuiască abordarea și să reia controlul efectiv asupra proceselor electorale și administrative din Găgăuzia.
Potrivit lui Nicolae Negru, autoritățile centrale au tolerat comportamentul abuziv al liderilor locali, încălcarea legilor și fraudarea alegerilor pentru bașcan.
„Sunt comisii și consilii teritoriale și acestea trebuie să se conducă de legile Republicii Moldova, de Constituție, de Codul Electoral al Republicii Moldova. Într-adevăr, nu se poate ca o parte a teritoriului R. Moldova să ignore anumite legi, chiar dacă există o anumită autonomie. Codul Electoral trebuie să acționeze pe întreg teritoriul Republicii Moldova și, atunci când sunt încălcate anumite legi, atunci când sunt fraudate alegerile, așa cum au fost alegerile pentru bașcan, trebuiau să fie luate măsuri și nu au fost luate. Au fost validate așa-zisele alegeri, s-a implicat AP atunci. Cred că instituțiile statului trebuiau să intervină și cei care au încălcat legea să fie trași la răspundere”, a declarat Nicolae Negru, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Editorialistul afirmă că vidul de autoritate a permis Kremlinului să preia controlul asupra regiunii prin rețelele subordonate grupului criminal al lui Ilan Șor.
„S-au lăsat aceste frâie, Chișinăul le-a lăsat din mână și vedem ce se întâmplă acolo. De fapt, conduce Șor și cu procesele electorale, și cu procesele administrative, cu absolut totul. Acum statul trebuie să își reia aceste frâie. Rusia controlează prin finanțări ilegale, prin intermediul lui Șor, controlează prin acea rețea de votanți la comandă. Ce trebuie să facă instituțiile statului? Să oprească aceste fluxuri. (…) Nu poate dura la nesfârșit. Dacă statul Republica Moldova are un cât de mic respect față de el însuși… Dar fraudarea alegerilor, finanțarea ilegală și, desigur, propaganda și dezinformarea – am lăsat toate aceste lucruri în voia sorții”, a precizat Nicolae Negru.
În cadrul unui interviu pentru Moldova 1, jurnalistul și activistul civic de la Comrat, Mihail Sirkeli, a declarat că autoritățile centrale de la Chișinău trebuie să desfășoare și să monitorizeze alegerile din Găgăuzia, deoarece grupul Șor și Moscova controlează în continuare autonomia găgăuză.
„Din punctul meu de vedere, aceste alegeri trebuie să fie organizate de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, punct. Nicio comisie locală, nicio comisie regională. Și, în genere, toate alegerile în Republica Moldova trebuie organizate în conformitate cu legislația națională – Codul electoral al Republicii Moldova – și de către Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. Deja de 30 de ani, Găgăuzia are aceste competențe și organizează alegerile AP și ale bașcanului și, de fiecare dată, procesul electoral este mai puțin liber și mai corupt”, a declarat Sirkeli.
Potrivit jurnalistului, fostul președinte al AP, Dmitri Constantinov, a fost personal la Moscova și a pus la cale schema de corupere a alegătorilor în regiune și tot el este interesat să nu fie ales un nou bașcan în locul Evgheniei Guțul, condamnată la închisoare pentru finanțare politică ilegală.
„Trebuie să luăm în considerare că ei (n.r. Adunarea Populară) n-au numit data alegerilor bașcanului. Există decizia judecății, nu contează din ce cauză, ea nu este capabilă să-și exercite funcțiile de bașcan mai mult de 60 de zile. A venit timpul demult ca funcția de bașcan să fie declarată vacantă, dar de ce nu fac acest lucru? Pentru că lui Șor îi convine situația, pentru că el oricum controlează situația, indiferent dacă este Guțul în oficiul sau nu. Asta îi convine și lui Constantinov, el acum nefiind ales ca bașcan, de fapt controlează Comitetul Executiv prin interpusul său – Ilia Uzun – și, când va fi realeasă AP, probabil iarăși va pretinde la funcția de președinte al AP”, a explicat Mihail Sirkeli.
Hotărârea AP care a dus la desființarea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei ca organ permanent și activ a fost anulată de Curtea Supremă de Justiție, prin decizia pronunțată la 27 noiembrie. În decembrie 2023, AP, la inițiativa președintelui de atunci, Dmitri Constantinov, a modificat Codul electoral al Găgăuziei, limitând mandatul Comisiei Electorale Centrale exclusiv la perioada electorală: din ziua publicării datei alegerilor până la confirmarea rezultatelor finale de către organele competente.
Adunarea Populară a stabilit, în ședința din 27 noiembrie, că alegerile pentru noua componență a AP vor avea loc pe 22 martie, deși exista incertitudini privind funcționalitatea organului electoral din regiune, care urmează să organizeze scrutinul.
În continuare, autoritățile de la Comrat urmează să decidă reanimarea autorității electorale regionale, desființate în 2023.
Mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie.
