Sărbătorile s-au încheiat, dar consecințele meselor îmbelșugate se văd abia acum. În multe gospodării din Republica Moldova, o parte din mâncarea gătită în exces ajunge, inevitabil, la gunoi. Sarmale, cozonaci, prăjituri sau aperitive rămase neconsumate înseamnă nu doar hrană irosită, ci și bani, timp și muncă pierdute, într-o țară unde risipa alimentară coexistă cu sărăcia.
Mulți moldoveni recunosc că, în perioada sărbătorilor, au gătit mai mult decât era necesar. Unii spun că încearcă să păstreze mâncarea în frigider pentru câteva zile, alții o împart rudelor sau o folosesc pentru hrănirea animalelor. Există și persoane care afirmă că, din cauza situației economice, încearcă să cumpere strictul necesar și să evite risipa, mai ales după scumpirile din ultimii ani.
Cu toate acestea, datele statistice arată o realitate mult mai dură. În medie, fiecare locuitor al Republicii Moldova aruncă anual între 71 și 75 de kilograme de produse alimentare. În același timp, peste 770.000 de persoane trăiesc la limita sărăciei, ceea ce scoate în evidență un contrast profund între comportamentul de consum și nevoile reale ale populației.
Specialiștii atrag atenția că risipa alimentară nu este doar o problemă morală, ci și una economică. Analistul economic Veaceslav Ioniță subliniază că ponderea cheltuielilor pentru alimente este un indicator clar al nivelului de trai. În ultimii ani, Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri ale cheltuielilor alimentare din ultimele două decenii, semn că presiunea asupra bugetelor familiale rămâne ridicată.
Potrivit acestuia, în 2021 moldovenii cheltuiau aproximativ 42% din venituri pe produse alimentare, iar în 2023 – circa 39%. Deși ponderea a scăzut ușor, nivelul rămâne foarte mare comparativ cu statele mai dezvoltate. Regula este simplă: cu cât o țară este mai bogată, cu atât cheltuielile pentru alimente reprezintă o parte mai mică din venituri. În cazul Republicii Moldova, cheltuielile ridicate pentru hrană reflectă, de fapt, un nivel persistent de sărăcie.
La nivel global, risipa alimentară este generată în mare parte de gospodării, care sunt responsabile pentru aproximativ 40% din totalul alimentelor aruncate. Urmează sectorul de producere, cu circa 25%, procesarea, cu 20%, și comerțul, cu aproximativ 15%. Aceste cifre arată că problema nu poate fi rezolvată doar prin politici publice, ci necesită și o schimbare reală de comportament la nivel individual.
În Republica Moldova, perioada sărbătorilor accentuează acest fenomen. Teama de „masa goală” și dorința de a respecta tradițiile duc adesea la excese, care se transformă ulterior în pierderi. Specialiștii spun că planificarea mai atentă a meselor, cumpărăturile responsabile și reutilizarea alimentelor pot reduce semnificativ risipa, fără a afecta bucuria sărbătorilor.
Risipa alimentară rămâne, astfel, o problemă structurală, care vorbește nu doar despre obiceiuri de consum, ci și despre inegalitățile sociale din Republica Moldova. În timp ce tone de mâncare ajung anual la gunoi, sute de mii de oameni se confruntă cu lipsuri, iar acest dezechilibru continuă să pună presiune pe economie și pe societate.
