Piața uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova a rămas puternic orientată spre export în februarie 2026, însă este marcată de dependențe structurale majore, arată analiza economistului Iurie Rija, realizată pe baza datelor vamale.
În luna februarie, volumul total al comerțului exterior cu ulei de floarea-soarelui a ajuns la aproape 4 mii de tone, în valoare de 96,2 milioane de lei. Exporturile au constituit 3.195 de tone, adică 80% din total, în timp ce importurile s-au limitat la 799 de tone. În termeni valorici, Moldova a exportat ulei de 72,3 milioane de lei, de circa trei ori mai mult decât a importat, confirmând statutul de net exportator al sectorului.
Totuși, există un decalaj de preț între cele două fluxuri comerciale. Uleiul exportat a avut un preț mediu de 23 de lei pe litru, în timp ce produsul importat a costat în medie 30 de lei pe litru. Potrivit analizei, această diferență reflectă modelul economic al sectorului, în care Moldova exportă preponderent ulei vrac, în cantități mari, și importă produse mai scumpe, ambalate sau cu valoare adăugată mai mare.
Structura geografică a exporturilor indică o dependență aproape totală de o singură piață. România a absorbit 94% din volumul exportat, adică peste 3 mii de tone, în valoare de 67,2 milioane de lei. Celelalte piețe au avut o importanță marginală: Bulgaria a atras 3% din exporturi, Țările de Jos 2,3%, iar Grecia mai puțin de 1%. Această concentrare transformă România într-un partener critic pentru industria moldovenească, orice schimbare de conjunctură pe această piață putând avea efecte directe asupra întregului sector.
Pe partea de import, dependența este la fel de pronunțată. Ucraina a furnizat 87,6% din uleiul importat, fiind principalul furnizor datorită proximității și competitivității. Rusia și România au avut cote mult mai mici, de 7,2% și, respectiv, 5,1%. Analiza remarcă și faptul că Moldova importă ulei inclusiv din România, deși exportă masiv în aceeași direcție, fenomen explicat prin diferențe de calitate, segment de piață sau tip de produs.
La nivel corporativ, exporturile sunt dominate covârșitor de un singur jucător. Danube Oil Company SRL a realizat 82,8% din volumul exporturilor și 82% din valoarea totală, livrând aproape exclusiv către România. Practic, întreaga performanță externă a sectorului depinde de activitatea acestui operator. Alți exportatori au cote mult mai mici, de aproximativ 5% fiecare sau chiar sub acest nivel.
În contrast, piața de import este mult mai fragmentată, cu 18 companii active, niciuna neavând o poziție dominantă. Această structură indică un sector de distribuție internă competitiv, fără concentrare excesivă.
Economistul Iurie Rija concluzionează că piața funcționează stabil și generează un excedent comercial, însă este vulnerabilă din cauza concentrării ridicate atât pe partea de export, cât și pe cea de import.
