Politică

Sărbătoare fără actul de naștere al țării: Cum a dispărut Declarația de Independență

Republica Moldova a marcat 35 de ani de la proclamarea Independenței, însă documentul original care a consfințit apariția statului independent nu mai există în arhiva Parlamentului. Declarația de Independență a dispărut în timpul evenimentelor din aprilie 2009, iar la 17 ani de atunci nu se cunoaște cu certitudine ce s-a întâmplat cu actul și nimeni nu a fost tras la răspundere pentru dispariția acestuia.

În prezent, la Parlament este păstrată o versiune reconstituită a Declarației de Independență, realizată în 2010, după dispariția documentului original.

Potrivit informațiilor disponibile, noul document a fost reprodus la 19 ani de la semnarea Declarației de Independență și a fost semnat de 229 dintre deputații care mai erau în viață la acel moment. O parte dintre semnăturile de pe documentul original au fost scanate și aplicate pe versiunea reconstituită.

Textul Declarației cuprinde șapte puncte care stabilesc principiile și direcția statului Republica Moldova, iar documentul reconstituit este păstrat în condiții speciale la Parlament.

Originalul a dispărut în contextul protestelor din aprilie 2009. Manifestațiile au început în după-amiaza zilei de 6 aprilie și au luat amploare în ziua următoare, când în centrul Chișinăului au avut loc confruntări, iar clădirea Parlamentului a fost vandalizată și incendiată.

În timpul acelor evenimente a dispărut și Declarația de Independență. De atunci, nu a fost stabilit cu certitudine dacă documentul a fost distrus în incendiul din Parlament sau dacă a fost sustras.

Președintele Comisiei parlamentare securitate, Lilian Carp, a declarat că documentul era păstrat într-un seif, iar circumstanțele în care acesta a fost scos de acolo și a dispărut ar trebui clarificate de instituțiile competente.

„Un document care se afla în seif a fost scos și a dispărut, nu știm unde se află. Rămâne o enigmă cum seiful a fost deschis, a fost scoasă acea declarație, seiful închis, iar declarația nu mai este”, a declarat Lilian Carp.

La câteva zile după incident, Procuratura Generală a inițiat o cauză penală pentru a examina circumstanțele în care originalul Declarației de Independență ar fi fost distrus sau a dispărut. După 17 ani, însă, nu există informații publice clare privind rezultatul investigației.

Semnatarii Declarației de Independență spun că dispariția documentului original reprezintă o pierdere importantă pentru memoria statului.

„Mai rușinos lucru nici că se poate. Omul se naște o singură dată și are o singură adeverință de naștere”, a declarat Mihail Druță, unul dintre semnatarii Declarației de Independență.

Nici Ludmila Scalnîi, de asemenea semnatară a documentului, nu spune că știe ce s-a întâmplat cu originalul.

„A dispărut, nimeni nu știe ce s-a întâmplat. Eram chiar acolo, însă nu am văzut nimic, nimeni nu a văzut și nimeni nu știe nimic”, a menționat aceasta.

La un an de la dispariția documentului, autoritățile au decis să reconstituie Declarația de Independență. La 26 aprilie 2010, în cadrul unei ședințe speciale a Parlamentului, au fost invitați semnatarii care mai erau în viață, iar textul documentului a fost restabilit și semnat din nou.

„La știrea tristă că declarația a fost distrusă sau a fost furată, noi ne-am adunat din nou, cei care eram în viață, și în 2010 am restabilit textul Declarației de Independență”, a explicat Mihail Druță.

Pentru semnatarii documentului, dispariția originalului nu înseamnă însă și pierderea semnificației actului adoptat la 27 august 1991.

„Noi am făcut, am votat, documentul este”, a subliniat Ludmila Scalnîi.

La rândul său, Vasile Șoimaru a declarat că mai important decât suportul fizic al documentului este conținutul acestuia și informația pe care o consfințește.

„Nu este important să fie același, important este să aibă aceeași informație care a fost publicată în dimineața zilei de 28 august 1991 în ziarul «Sfatul Țării»”, a menționat acesta.

Astfel, la 35 de ani de la proclamarea Independenței, soarta originalului Declarației rămâne necunoscută. Republica Moldova își păstrează însă actul fundamental într-o versiune reconstituită, iar semnificația politică și istorică a documentului rămâne aceeași pentru cei care l-au semnat și pentru statul a cărui independență a fost proclamată în 1991.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *