Politică

Milioane de lei pentru o sărbătoare: Cât a cheltuit statul de Ziua Independenței

Sărbătoarea dedicată celor 35 de ani de independență a Republicii Moldova a costat statul peste 9,8 milioane de lei, deși premierul Vasile Tofan ceruse anterior reducerea cheltuielilor pentru evenimentele din 27 și 31 august. Mai mult, cu mai puțin de o lună înainte de Ziua Independenței, Ministerul Culturii a majorat bugetul planificat pentru manifestațiile festive de la 500.000 la 10 milioane de lei, iar contractul a fost atribuit fără organizarea unei licitații publice.

Potrivit unei investigații Rise.md, la ședința Guvernului din 29 iulie, premierul Vasile Tofan declara că i-a cerut ministrului Culturii să reducă cheltuielile pentru Ziua Independenței și Ziua Limbii Române, în contextul deficitului bugetar cu care se confruntă Republica Moldova.

„Eu cred că putem s-o facem cu mult suflet și inimă, dar nu neapărat cu tare mulți bani. De asta cred că moldovenii ne vor înțelege, că avem concert pe 27, pe care iarăși îl facem mai modest. Să mai tragem și noi cureaua ca stat, nu doar cetățenii”, declara Tofan.

Reducerea cheltuielilor este, de altfel, unul dintre subiectele abordate frecvent de premier de la preluarea mandatului.

La numai o zi după declarația sa, pe 30 iulie, Ministerul Culturii a modificat însă Planul de achiziții pentru 2026. Bugetul prevăzut pentru activitățile dedicate Zilei Independenței a crescut de 20 de ori: de la 500.000 de lei la 10 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 500.000 de euro.

În cele din urmă, pentru manifestațiile din 27 august au fost cheltuiți 9.864.843 de lei. Potrivit Rise.md, aceasta este cea mai mare sumă cheltuită pentru organizarea evenimentului dedicat Zilei Independenței, raportată la o singură zi.

De ce a crescut bugetul de la 500.000 la 10 milioane de lei

Suma inițială de 500.000 de lei fusese inclusă în Planul de achiziții pentru 2026 aprobat în mandatul fostului ministru al Culturii Cristian Jardan. Pentru că valoarea se încadra în categoria achizițiilor de mică valoare, Ministerul urma să utilizeze negocierea directă, fără licitație publică.

Ulterior, după aprobarea Programului național „Independența care ne unește. Moldova-35”, situația s-a schimbat.

Ministerul Culturii a explicat că estimarea inițială fusese făcută înainte ca instituției să-i fie atribuite responsabilitățile privind organizarea manifestațiilor festive.

Potrivit instituției, cheltuielile tehnice, logistice, artistice și de regie urmau să fie suportate din bugetul Ministerului Culturii, motiv pentru care valoarea estimată a achiziției a fost revizuită în funcție de noile responsabilități.

Separat de cele aproape 10 milioane de lei, datele din raportul privind monitorizarea contractelor de achiziții publice pentru primul semestru al anului 2026 arată că Ministerul Culturii a mai cheltuit 150.000 de lei pentru servicii de realizare a materialelor video destinate campaniilor naționale de promovare a evenimentului cultural dedicat Zilei Independenței.

Contractul respectiv a fost atribuit Casei de Producție BR FILMS SRL, deținută de Roman Burlaca.

Aproape 10 milioane de lei, dar fără licitație publică

Deși valoarea contractului pentru organizarea sărbătorii depășea pragul achizițiilor de mică valoare, Ministerul Culturii nu a organizat o licitație publică.

Instituția a recurs la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, cunoscută drept NFP.

Ministerul și-a justificat decizia prin „particularitățile tehnice și de creație ale serviciilor necesare organizării evenimentului”, precum și prin necesitatea organizării acestuia „în regim de maximă urgență”.

Ziua Independenței este însă sărbătorită în fiecare an la aceeași dată, 27 august.

Ministerul a precizat că procedura utilizată nu a presupus o selecție competitivă între mai mulți operatori economici și că nu au fost solicitate și evaluate oferte concurente.

Contractul a fost atribuit Instituției Publice Organizația Concertistică și de Management Artistic Națională „Moldova-Concert”, fondată de Ministerul Culturii.

Scena era instalată înainte de atribuirea oficială a contractului

Potrivit investigației, lucrările pentru instalarea scenei și anunțarea artiștilor au început înainte ca Ministerul Culturii să atribuie oficial contractul către „Moldova-Concert”.

Ordinul de atribuire a fost semnat abia pe 25 august, cu două zile înainte de eveniment.

Din acel moment, „Moldova-Concert” devenea oficial instituția responsabilă de inițierea și desfășurarea procedurilor de achiziție publică pentru componentele tehnică, artistică și logistică ale evenimentului.

Diana Silivestru, șefa interimară a Direcției arte și educație artistică din cadrul Ministerului Culturii, a explicat că atribuirea contractului a fost făcută în baza devizului de cheltuieli prezentat de „Moldova-Concert”.

Ea a declarat că instituția organizează asemenea evenimente de mai mulți ani și că, încă din 30 iulie, când fusese modificat Planul de achiziții, Ministerul știa că respectivul contract urma să fie încheiat cu „Moldova-Concert”.

Jurnaliștii au solicitat Ministerului Culturii documentele aferente procedurii de achiziție: copia contractului, oferta financiară, devizul detaliat al cheltuielilor și caietul de sarcini.

Ministerul nu a transmis documentele solicitate direct jurnaliștilor, dar a comunicat că acestea ar fi fost publicate în Registrul Buletinelor Achizițiilor Publice al Agenției Achiziții Publice.

Jurnaliștii susțin însă că nu au identificat în registru niciun document recent referitor la această procedură.

Ulterior, redacția a cerut Ministerului fie un link direct către documentele respective, fie transmiterea lor în format electronic. Până la publicarea investigației, instituția nu oferise un răspuns.

Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, anunțase înaintea evenimentului că pe scena din Piața Marii Adunări Naționale vor urca exclusiv artiști autohtoni, pentru a aduce un omagiu culturii Republicii Moldova.

Printre interpreții și formațiile care au participat s-au numărat Alternosfera, Zdob și Zdub, Satoshi, Formația Noroc, Gheorghe Țopa, Natalia Barbu și Adriana Ochișanu.

Concertul din 27 august a început la ora 18:00 și s-a încheiat în jurul orei 01:00.

Expertă: „Ministerul a clacat la capitolul planificare și transparență”

Experta în achiziții publice Diana Enachi consideră că argumentele invocate de Minister pentru utilizarea procedurii de negociere fără publicarea unui anunț nu sunt justificate în acest caz.

„Deși Ministerul invocă tocmai două argumente legale, din punctul meu de vedere, este o acțiune abuzivă”, a declarat Enachi.

Potrivit expertei, invocarea „urgenței” pentru organizarea concertului de Ziua Independenței este problematică, deoarece data de 27 august este cunoscută cu mult timp înainte.

Și argumentul privind motivele „de creație” este, în opinia sa, discutabil, deoarece pe piață activează mai multe companii care pot presta asemenea servicii.

„Ministerul a clacat la capitolul planificare și transparență, iar aplicarea NFP pentru achiziția acestor servicii nu este susținută de cadrul legal”, afirmă Enachi.

Experta susține că autoritățile nu ar trebui să invoce „urgența” pentru situații care rezultă, în realitate, dintr-o planificare defectuoasă. Achizițiile ar trebui pregătite suficient de devreme pentru a permite organizarea și publicarea unei licitații.

O asemenea abordare, spune Enachi, ar asigura transparența și ar diminua suspiciunile de abuz și riscurile de favoritism.

Aproape aceeași sumă ca în 2024, când sărbătoarea a durat trei zile

Cheltuielile statului pentru Ziua Independenței au variat semnificativ în ultimii ani.

În 2019, pe când conducea Guvernul, Maia Sandu anunța că executivul a redus „la maximum costurile”. Bugetul evenimentului din acel an a fost de aproximativ 960.000 de lei, cu circa jumătate de milion de lei mai puțin decât în anul precedent.

Ulterior, bugetele au crescut. În 2023, statul a cheltuit aproximativ 4,6 milioane de lei pentru Ziua Independenței, în 2024 – circa 10 milioane de lei, iar în 2025 – aproape 5,9 milioane de lei.

În 2024, suma apropiată de cea cheltuită în acest an a acoperit însă trei zile de festivități.

La ediția respectivă au fost invitați și artiști internaționali, printre care Okean Elzy din Ucraina, Subcarpați și Delia din România, precum și Loreen, artista suedeză care a câștigat de două ori concursul Eurovision.

În 2026, aproape aceeași sumă – 9.864.843 de lei a fost cheltuită pentru programul desfășurat într-o singură zi.

Și în anii precedenți s-a recurs la negociere fără anunț

În ultimii doi ani, organizarea concertului de Ziua Independenței revenise Cancelariei de Stat, nu Ministerului Culturii.

Și atunci autoritățile au evitat licitația publică, recurgând la procedura de negociere fără publicarea unui anunț de participare.

Cancelaria de Stat a contractat direct Suhih Production SRL, companie fondată în 2022.

În 2025, Cancelaria a încercat inițial să organizeze o licitație publică, însă procedura a eșuat, iar contractul a ajuns din nou la Suhih Production SRL.

Pentru Diana Enachi, faptul că în anii precedenți serviciile au fost oferite de o altă companie demonstrează tocmai existența concurenței pe această piață și pune sub semnul întrebării argumentul privind „motivele de creație” invocat în acest an.

„Avem situația în care o autoritate recurge la NFP și contractează direct o companie, iar o altă autoritate procedează la fel cu o altă companie – fiecare cu propriul favorizat”, a declarat experta.

Jurnaliștii au solicitat și reprezentanților Guvernului să explice cum s-a ajuns de la intenția premierului Vasile Tofan de a organiza o sărbătoare „nu neapărat cu tare mulți bani” la cheltuielile de aproape 10 milioane de lei pentru evenimentul din 27 august.

Până la publicarea investigației, Guvernul nu oferise un răspuns.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *