Sistemul de monitorizare electronică a agresorilor familiali a revenit în atenția publică după crima din raionul Criuleni, unde o femeie a fost ucisă de soțul său, deși acesta trebuia supravegheat prin intermediul unei brățări electronice. Din 2019, Inspectoratul Național de Probațiune cumpără aceste echipamente de la aceeași companie – „Infoexpres” SRL.
Monitorizarea electronică este utilizată în Republica Moldova în cazurile de violență în familie din 2021. Atunci când instanța emite o ordonanță de protecție, agresorului îi poate fi impusă obligația de a păstra o anumită distanță față de victimă.
Dispozitivul montat agresorului permite localizarea acestuia, iar dacă persoana intră într-o zonă interzisă sau se apropie de victimă, sistemul trebuie să genereze o alertă. Informația ajunge la Inspectoratul Național de Probațiune, iar ulterior poate fi sesizată Poliția.
În iunie 2026, erau monitorizate electronic 357 de persoane, iar la începutul lunii septembrie numărul acestora era de 354.
Avocatul Andrei Domenco susține că insuficiența brățărilor electronice este o problemă cunoscută de mai mulți ani și că au existat situații în care agresorilor nu le-au fost montate dispozitive, deși exista o ordonanță de protecție.
„Peste 190 de persoane monitorizate sunt agresori familiali. Probabil aceasta este problema critică, nu le ajung brățări electronice. Dar asta nu este o justificare”, a declarat avocatul.
Trei licitații au eșuat în 2025
În 2025, Inspectoratul Național de Probațiune a încercat de trei ori să cumpere 100 de brățări electronice și o platformă software pentru monitorizare, însă procedurile nu s-au finalizat cu achiziții.
În 2026, instituția a decis să procure 200 de sisteme de monitorizare, cu o valoare estimată la circa 1,6 milioane de lei. Contractul semnat în iulie a ajuns însă la aproape două milioane de lei, iar singurul participant și câștigătorul licitației a fost „Infoexpres” SRL.
Din 2019, contractele pentru echipamentele de monitorizare electronică au fost atribuite aceleiași companii.
În 2022, pentru un sistem GPS de urmărire a persoanelor au fost cheltuiți 744.000 de lei, iar alte 92.000 de lei – pentru deservirea tehnică. În anii următori, instituția a alocat bani în special pentru mentenanță, iar în 2026 au fost raportate din nou cheltuieli pentru dispozitive noi.
Cerințele tehnice au fost modificate
În 2025, INP intenționa să cumpere dispozitive de tip monobloc, cu GPS și sistem de transmitere a datelor integrate într-un singur aparat.
În 2026 au fost solicitate sisteme din două componente: o brățară fixată pe corp și un receptor portabil pe care persoana monitorizată trebuie să îl poarte asupra sa.
Brățara comunică cu receptorul, iar acesta utilizează GPS-ul pentru localizare și rețeaua GSM pentru transmiterea datelor.
Au fost modificate și unele cerințe tehnice. Standardul privind rezistența la apă a fost redus de la IP68 la IP67, iar durata minimă solicitată a bateriei a scăzut de la 24 la 12 luni.
Aceeași firmă, câștigătoare de mai mulți ani
Un raport privind achizițiile INP din perioada 2019-2021 arăta că toate cele cinci contracte analizate au fost câștigate de „Infoexpres”.
După prima achiziție din 2019, în caietele de sarcini a apărut inclusiv cerința ca noile echipamente să fie compatibile cu sistemul „Inspector B02”, furnizat de aceeași companie.
Dumitru Boaghe, administratorul unei firme care a participat anterior la licitații, susține că ofertele sale au fost respinse de mai multe ori. La una dintre proceduri, compania sa ar fi propus un preț cu aproximativ 100.000 de lei mai mic, însă contractul a revenit „Infoexpres”.
Boaghe afirmă că în 2023 a fost audiat de Centrul Național Anticorupție într-un dosar privind licitațiile organizate de INP și o posibilă favorizare a unei companii.
„Infoexpres” SRL este administrată de Ivan Țîpîșev, care este și fondatorul și beneficiarul companiei.
Directorul adjunct al firmei, Igor Iaschevici, respinge acuzațiile privind o eventuală favorizare și susține că societatea a câștigat pentru că a îndeplinit condițiile prevăzute în licitații.
„Noi am pregătit documentele, am analizat și am văzut că putem participa. Alții nu au depus oferte. Ce să facem?”, a declarat acesta.
În cazul celor 200 de sisteme contractate în 2026, reprezentantul companiei a precizat că livrarea se face treptat.
Discuțiile despre eficiența monitorizării electronice s-au intensificat după crima din 31 august, când o mamă a trei copii a fost ucisă de soțul său, deși acesta era vizat de măsuri de protecție și trebuia monitorizat electronic. Cazul a dus ulterior la demisia conducerii Inspectoratului Național de Probațiune.
