Ponderea locuitorilor din regiunea transnistreană cu cetățenie moldovenească este de 99%. Acest lucru a fost declarat, miercuri, la postul de televiziune Moldova1, de către șeful Biroului pentru Reintegrare, Ivan Țurcan.
„Procesul de reintegrare trebuie să fie gradual, pas cu pas. Nu propunem mișcări bruște, iar situația nu se poate schimba radical peste noapte”, a spus el, menționând că un punct important în procesul de reintegrare a țării este că marea majoritate a locuitorilor din stânga Nistrului au cetățenia moldovenească.
În prezent, aproape 25.000 de persoane din regiune vin oficial pe malul drept al râului Nistru pentru a lucra, iar alte 1.000 pentru a studia, a solicita îngrijiri medicale sau a primi asistență socială.
„Toate acestea ne dau încredere că reintegrarea Republicii Moldova are loc zi de zi”, a spus el.
Potrivit lui Țurcan, alegerea locuitorilor din regiunea transnistreană în favoarea Moldovei de pe malul drept indică faptul că ei o percep ca fiind „mai fiabilă, promițătoare și atractivă pentru ei înșiși”.
El a atras atenția asupra reluării dialogului dintre Chișinău și Tiraspol în formatul „1+1”, după o lungă pauză de circa 15 luni.
„Chișinăul alege dialogul și soluționarea pașnică a conflictului transnistrean prin metode diplomatice și legale, iar dialogul este unul dintre principalele instrumente de promovare a reintegrării treptate a Republicii Moldova”, a spus Țurcan.
Referindu-se la situația din jurul a opt instituții de învățământ în limba română din regiunea transnistreană, Țurcan a menționat că una dintre cele mai acute probleme este lipsa facilităților proprii, care afectează negativ dezvoltarea unui proces educațional de înaltă calitate.
Potrivit acestuia, Guvernul alocă anual resurse pentru susținerea acestor școli, care sunt folosite pentru renovarea sălilor de sport și cantinelor, achiziționarea de vehicule, repararea acoperișurilor și modernizarea rețelelor electrice.
Șeful departamentului a subliniat interesul tot mai mare al tinerilor din regiune pentru învățarea limbii române, menționând că există studenți care parcurg zilnic până la 80 de kilometri pentru a studia conform programului Republicii Moldova.
„Acesta este un gest extraordinar de curaj și perseverență atât din partea părinților, cât și a copiilor, menit să ofere educație de înaltă calitate”, crede Țurcan.
Potrivit lui, pentru locuitorii din stânga Nistrului, acesta este și un moment de curaj, un moment în care își arată demnitatea vorbind limba română și promovând valorile naționale și europene.
