Independența avocaților, protejarea secretului profesional și limitele intervenției statului în activitatea acestora au fost printre principalele teme discutate la cea de-a patra ediție a Conferinței Internaționale a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, desfășurată pe 11 septembrie, la Chișinău. Reprezentanții profesiei au cerut garanții mai ferme împotriva ingerințelor, în timp ce autoritățile au subliniat rolul avocatului în protejarea statului de drept.
La eveniment au participat avocați și reprezentanți ai autorităților din Republica Moldova, România, Ucraina, Franța, Azerbaidjan și alte state. Discuțiile au vizat inclusiv utilizarea Inteligenței Artificiale în justiție și protecția secretului profesional în contextul digitalizării.
Președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Anatolie Barbăcar, a declarat că independența avocatului nu trebuie privită drept un privilegiu acordat profesiei, ci ca o garanție pentru cetățean în raport cu autoritățile statului.
„Într-o societate democratică, securitatea și libertatea nu trebuie privite ca valori antagonice. Securitatea nu poate deveni justificarea unei puteri fără limite, iar libertatea nu poate rămâne o formulă abstractă lipsită de garanții instituționale”, a declarat Barbăcar.
Potrivit acestuia, avocatul trebuie să poată contesta eventualele excese ale autorităților și să se asigure că drepturile persoanei sunt respectate efectiv.
„Independența avocatului nu este un privilegiu al profesiei, este o garanție a cetățeanului”, a punctat președintele Uniunii Avocaților.
Barbăcar a criticat și tentativele statului de a interveni în activitatea avocaturii, susținând că autoritățile trebuie să accepte existența unei profesii independente, inclusiv atunci când avocații contestă acțiunile instituțiilor statului.
De cealaltă parte, consiliera prezidențială în domeniul justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat că statul are obligația de a preveni criminalitatea, terorismul și alte amenințări, însă orice măsură care restrânge drepturile trebuie să aibă o bază legală, să fie necesară și proporțională.
„Eu cred că avocatul este unul dintre gardienii statului de drept. Când contestă o măsură, când apără un drept încălcat și când cere respectarea procedurii legale, avocatul nu lucrează împotriva statului, dar îi întărește legitimitatea autorității statului și îl ferește de erori care pot costa”, a afirmat Mihailov-Moraru.
Un alt subiect abordat a fost Inteligența Artificială. Anatolie Barbăcar a declarat că astfel de instrumente pot ajuta avocații la identificarea jurisprudenței, sintetizarea documentelor și structurarea argumentelor, dar nu pot înlocui responsabilitatea profesională.
„Inteligența Artificială poate asista munca juridică, dar nu poate prelua răspunderea profesională, obligația de verificare sau loialitatea față de client”, a spus acesta.
Totodată, participanții au atras atenția asupra necesității protejării secretului profesional în era digitală, inclusiv prin reguli clare privind stocarea și gestionarea dosarelor electronice.
Secretarul Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, Igor Talmazan, a pledat pentru o colaborare mai strânsă între legislativ și Uniunea Avocaților în procesul de elaborare a legilor. Deputatul a recunoscut că volumul mare de muncă poate face dificilă examinarea în detaliu a tuturor proiectelor.
„Sunt anumite proiecte de legi care ne scapă, câteodată, să le citim cap-coadă, pentru că volumul de muncă este foarte mare. De aceea, contăm foarte mult pe o colaborare cu avocații”, a declarat Talmazan.
Senatorul român Cătălin-Daniel Fenechiu a susținut, la rândul său, că modificările care afectează direct avocatura trebuie discutate cu reprezentanții profesiei. El a precizat însă că independența trebuie însoțită de responsabilitate și de mecanisme disciplinare funcționale, iar intervenția statului nu reprezintă automat un abuz atunci când un avocat încalcă legea.
Experiența Ucrainei a fost prezentată de președinta Asociației Naționale a Avocaților, Lidia Izovitova. Aceasta a avertizat asupra presiunilor asupra profesiei în condiții de război și a subliniat importanța protejării secretului profesional și a evitării identificării avocatului cu persoana pe care o reprezintă.
În cadrul conferinței a fost abordată și Convenția Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat, semnată de Republica Moldova în mai 2025.
Avocatul Promo-LEX Vadim Vieru a atras atenția că simpla semnare a documentului nu este suficientă și a pledat pentru trecerea la ratificare. Convenția stabilește garanții privind independența profesiei, secretul profesional, accesul la client și dosar și protecția împotriva perchezițiilor abuzive.
Vieru a amintit că există hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului care vizează abuzuri ale statului împotriva avocaților din Republica Moldova, inclusiv cazuri de percheziții și interceptări ilegale.
„În contextul Republicii Moldova, cunoaștem foarte bine că avocații au fost victime ale abuzului statului. Avem hotărâri CtEDO în acest sens”, a declarat Vadim Vieru, întrebând: „Ce ne împiedică să trecem de la semnătură la ratificare?”.
